De la teatrul laborator la laboratorul teatral: Cercetare, viziune și inovație în spectacolul contemporan
28 Octombrie 2022, 12:12
Ediția de toamnă a seriei de întâlniri Teatrelli „Anotimpurile dialogului despre teatru cu Octavian Saiu” este disponibilă online
|
|
„Teatrul a fost mereu supus unei serii neîntrerupte de autodefiniri și transformări. Nu va mai putea fi la fel, oricât de mult am încerca să recreăm acea atmosferă care ni se părea minunată înainte de pandemie. Teatrul s-a schimbat pentru că omenirea s-a schimbat: noi nu mai suntem aceiași, din pricina tuturor proceselor cu impact atât de radical asupra lumii. Una dintre întrebările născute din această dezbatere nu este dacă teatrul poate recupera ambianța idealizată de dinainte, ci dacă poate rămâne relevant pentru oamenii acestei lumi, așa cum este ea acum. […]
Dacă privim realitatea strict statistic, doar un procent foarte mic al populației globale înțelege teatrul, teatralitatea, performativitatea. Iată de ce merită să ne gândim la cum se reflectă lumea în teatru, dar și la fenomenul invers: cum putem noi să facem ca teatrul să devină relevant nu numai pentru acel grup care l-a apreciat dintotdeauna, ci și pentru toți ceilalți. Este oare posibil?” - Octavian Saiu
„A închide teatrul în spațiul mic al unei clădiri, fără a încerca să înțelegem lumea din jur, a monta clasici fără a-i regândi, ar fi un impuls escapist, ceea ce e bine, până la un anumit nivel - e și aceasta o calitate importantă a teatrului. Avem însă și moștenirea teatrului ca spațiu al discursului filosofic și politic, ca spațiu în care încercăm să abordăm împreună problemele actuale, dar nu încercăm să venim neapărat și cu răspunsuri. Să punem, deci, întrebări, să încercăm să percepem contradicții, ironii, absurdități ale realității noastre. Cred că aceste două impulsuri - unul escapist, altul pentru angajament - vor continua să co-existe în teatru, așa cum s-a întâmplat întotdeauna. Așadar, eu nu percep o contradicție, percep două funcții pe care le poate îndeplini teatrul. Și cred că teatrul, cu cât este mai angajat în a urma tradiția literaturii și a filosofiei, a teatrului ca filosofie, va căuta noi forme de implicare a oamenilor și de angajare în întrebările vremurilor.” - Magda Romanska
„Institutul Grotowski nu mai este dedicat exclusiv tradiției laboratorului, ci este, mai degrabă, un centru vibrant al activității la scară europeană, nu doar regională […] Grotowski aparține istoriei. Cred că noi, cu activitatea pe care o desfășurăm, demonstrăm, însă, că nu este doar istorie, că Grotowski reprezintă întrebarea fundamentală care trebuie pusă teatrului și nouă prin intermediul teatrului. Cred că ar fi de acord cu asta. El se folosea doar de teatru pentru a înțelege condiția umană, cine suntem noi cu adevărat, pentru a studia - în diferitele lui perioade de activitate - ceea ce este interpersonal, ceea ce este transpersonal, ce este subpersonal.” - Jarosław Fret
„World Theatre Training Institute AK-ZENT lucrează sub direcția artistică a lui Jurij Alschitz, ca centru de cercetare al Institutului Internațional de Teatru, propunându-și să dezvolte în mod continuu noi metode de antrenament și să găsească noi abordări ale antrenamentului actorilor și al regizorilor. Practica joacă un rol central, fiindcă le dă profesorilor ocazia de a experimenta aceste noi abordări, pe viu, cu artiștii. Predarea este înțeleasă ca cercetare. În acest context, formarea studenților și formarea continuă a profesorilor de actorie sunt extrem de importante. Meseria de profesor de actorie a câștigat un mare plus de energie, ca figură centrală în dezvoltarea metodologică a artei scenice. Predarea, în sine, este percepută ca artă. Profesorii sunt implicați activ în procesul de formare, în dezvoltarea de noi metode, devenind, în același timp, ucenicii propriilor metode.” - Christine Schmalor
