GRĂDINA DE STICLĂ în premieră absolută la Teatrul Național Radiofonic

Teatrul Național Radiofonic prezintă în premieră absolută, în seria Dramaturgi români contemporani, Grădina de sticlă – după romanul omonim de Tatiana Țîbuleac. Dramatizarea și adaptarea radiofonică: Magda Duțu. Regia artistică: Petru Hadârcă.

 

În distribuție: Diana Decuseară, Rodica Mandache, Coca Bloos, Mircea Rusu, Petru Hadârcă, Angela Ciobanu, Mircea Constantinescu, Ghenadie Gâlcă, Aliona Triboi, Alexandru Pleșca, Annemary Ziegler, Cristina Constantinescu, Daniel Tudorică, Violeta Berbiuc. Interpretarea la chitară: Alexandru Pleșca. Regia de montaj: Dana Lupu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Luiza Mateescu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Ion-Costin Manoliu. Coordonator de proiect: Magda Duțu

 

Spectacolul radiofonic Grădina de sticlă, realizat în colaborare cu Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, va fi difuzat în premieră absolută, în perioada 25 – 28 aprilie 2022, de la ora 23.05, la Radio România Actualități, în formatul de teatru serial.

Grădina de sticlă se va prezenta și sub forma unui spectacol de teatru radiofonic în două părți, pe 5 și 12 mai 2022, de la ora 19.00, la Radio România Cultural și pe 21 și 28 mai 2022, de la ora 13.15, la Radio România Internațional 2.

 

„În copilărie am petrecut ore în șir ascultând teatru la microfon. Îmi amintesc cum ne închideam cu bunica în bucătărie, dădeam radioul mai tare și, de cum auzeam genericul emisiunii, amuțeam. Simțindu-se vinovată că pierde timpul fără vreo treabă serioasă, ea împletea ciorapi sau fulare, alegea grâu sau depăna gheme. Eu însă aveam voie doar să ascult. Și ascultam. Au fost singurele momente în care între noi nu a existat ierarhie, ci doar o poveste. Pentru bunica, care în afară de Siberia nu a fost nicăieri, spectacolele de la radio au rămas cele mai frumoase călătorii. Pentru mine – au fost începutul unei căutări.Grădina de sticlăeste o carte care a pornit de la un ghem de voci. Voci care uneori mă mângâie, alteori mă rănesc, voci pe care a trebuit să le adun într-un singur loc și să le îngrădesc. Acum acele voci nu sunt doar la mine în cap, în spatele lor sunt oameni vii și o lume întreagă.” – mărturisește Tatiana Țîbuleac, cu prilejul acestei prime montări care se realizează după romanul său, premiera radiofonică Grădina de sticlă.

 

Tatiana Țîbuleac s-a născut pe 15 octombrie 1978, în Chișinău, Republica Moldova. Este absolventă a Liceului „Iulia Hașdeu” din Chișinău; licențiată a Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității de Stat din Moldova. Devine cunoscută publicului larg în 1995, când inițiază rubrica „Povești adevărate” în cotidianul Flux. Din 1999 face parte din echipa PRO TV Chișinău, în calitate de reporter, editor și prezentatoare de știri. Chiar dacă activitatea sa de jurnalistă în spațiul moldovenesc îi promitea o carieră de succes, a preferat să se stabilească în Paris, în 2008, urmându-și pasiunea pentru scris, în paralel cu cea pentru lumea audiovizualului.

Debutul editorial a fost cu Fabule moderne, la Editura Urma Ta, Chișinău, 2014, ediția a II-a, apărând la Brașov, în 2016, la Editura Libris Editorial. În 2017, a publicat romanul Vara în care mama a avut ochii verzi, care s-a bucurat de succes, atât în spațiul francez, cât și în cel românesc, fiind considerată una dintre cele mai răscolitoare povești din literatura română contemporană. Pentru acest roman, în anul 2018, a obținut Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Premiul revistei Observator cultural și Premiul ObservatorLyceum. A fost tradus în franceză, spaniolă, germană și poloneză.

 

Grădina de sticlă este al doilea roman al Tatianei Țîbuleac și a fost distins cu Premiul Uniunii Europene pentru Literatură, în mai 2019. Acest premiul se acordă anual, începând cu 2009, unor tineri scriitori contemporani de opere de ficțiune, din fiecare țară participantă la competiție. Sprijinit de programul Europa Creativă, Premiul EUPL are rolul de a evidenţia creativitatea, diversitatea şi bogăţia literaturii europene contemporane, precum şi de a promova circulaţia literaturii în Uniune. Tatiana Țîbuleac a fost nominalizată la acest premiu din partea României.

Grădina de sticlă de Tatiana Țîbuleac este cartea unei copilării dramatice, atipice; un roman care vorbește despre viața unei orfane (Lastocika), luată în grijă de o femeie singură și ambițioasă, grijulie dar și foarte dură (Tamara Pavlovna), într-un Chișinău care vrea să se rupă de reminiscențele comuniste. Este și cartea renașterii limbii române în Republica Moldova.

Considerată un adevărat fenomen literar, Tatiana Țîbuleac stăpânește bine tehnica baleiajului trecut-prezent, atât de folosită, și reușește, în plus, să aducă în structura textului său, prin mijloace proprii, atâta poezie, încât să surprindă, să incite și în final, să încânte cititorul.

„Tatiana Țîbuleac revine, în forță, într-un alt context și la un alt nivel, la tema maternă, a copilului iubit/neiubit, a consecințelor tragice ale «neiubirii», a remușcării, într-o carte la fel de tulburătoare ca și Vara în care mama a avut ochii verzi. Orfana care descoperă un Chișinău multicultural a fost înfiată dintr-un orfelinat sătesc, de o femeie singură și ambițioasă, care vrea să-i ofere un viitor prosper ori poate cumpărată ca mână de lucru și exploatată la fel de nemilos ca în romanele lui Dickens? Întrebările te urmăresc și după lectura pasionantă a acestui roman de formație a unei fete care crește între două limbi și două culturi, în anii când se schimbă frontierele și sistemele politice. Gradina de sticlăreconfirmă intrarea în literatura de azi a unei scriitoare pe cât de talentate, pe atât de inteligente, care știe să alieze cruzimea observației si compasiunea față de suferință, scoțând la iveală tragedia destinelor și frumusețea vieții.” – consideră Gabriela Adameșteanu.

„Tatiana Țîbuleac e o povestașă paradoxală. Ea știe, ca foarte puține scriitoare române contemporane, că «o poveste nu lasă niciodată lucrurile nerezolvate». (…) ÎnGrădina de sticlăpovestește o lume aflată pe granița mișcătoare dintre coagulare și dezagregare, dintre Rusia și Europa, dintre luptă și fatalitate. Grădina de sticlă este, în mai multe feluri, romanul unei întregi generații feminine și al unei povestitoare pe cât de autentice, pe atât de surprinzătoare.” – apreciază Simona Sora.

 

Spectacolul radiofonic pe care îl propunem este prima montare care se realizează după Grădina de sticlă și va fi prezentat în premieră absolută de Teatrul Național Radiofonic, în seria „Dramaturgi români contemporani”. De-a lungul anilor, în cadrul acestui proiect, am realizat și alte spectacole după piese sau romane ale unor dramaturgi sau scriitori basarabeni: Turiștii de Constantin Cheianu, în regia Ilincăi Stihi (2004); Alegerea lui Alexandru Suțțo de Dumitru Crudu, în regia lui Gavriil Pinte (2005); Șase autori în căutarea unui personaj de Val Butnaru, în regia lui Petru Hadârcă (2006); Avant de mourir de Val Butnaru, în regia lui Petru Hadârcă (2010); Hronicul Găinarilor de Aureliu Busuioc, în regia lui Petru Hadârcă (2011); Sfaturile Melaniei de Irina Nechit, în regia lui Petru Hadârcă (2018) și, acum, Grădina de sticlă de Tatiana Țîbuleac, în regia lui Petru Hadârcă (2022).

În seria „Biografii, memorii”, au fost realizate alte două spectacole-mărturie, după Cartea foametei de Larisa Turea (2016) și Stalin mi-a furat copilăria de Boris Vasiliev (2019), ambele în regia lui Petru Hadârcă.

Grădina de sticlă reunește actori din București (Rodica Mandache – Tamara Pavlovna,  Mircea Rusu – Zahar Antonovici, Coca Bloos – Raia, Mircea Constantinescu – Polcovnicul, Annemary Ziegler – Maricica, Cristina Constantinescu – Oxanka, Daniel Tudorică – Volodâmâr, Violeta Berbiuc – Bella Isaakovna) și Chișinău  (Diana Decuseară – Lastocika, Petru Hadârcă – Mihail Pavlovici, Angela Ciobanu – Șurocika, Aliona Triboi – Katia, Ghenadie Gâlcă – Pavlik, Alexandru Pleșca – Lioncik). Lumea cartierului din Chișinău, atât de cunoscută și de aproape actorilor din Chișinău, i-a determinat să se implice cu și mai mare bucurie și emoție la înregistrarea spectacolului, alături de actorii din București și de întreaga echipă de creație. În rolul principal, Diana Decuseară, actriță a Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, oferă o demonstrație de talent și empatie cu personajul, de seriozitate și implicare profesională.

 

Magda Duțu