PORTRET: 10 ani de la moartea actorului, regizorului şi scenaristului Ion Lucian

Joi, 31 martie, se împlinesc 10 ani de la moartea lui Ion Lucian, actor, regizor şi scenarist. A fost un actor complet, jucând în spectacole de comedie şi dramă, în spectacole de revistă, pe micul şi pe marele ecran, în spectacole de teatru radiofonic. Ion Lucian a fost, totodată, un om de teatru complet, actor, regizor, autor dramatic, director de teatru şi coordonator de proiecte teatrale, ocupându-se cu dragoste şi dăruire de domeniul teatrului pentru copii şi tineret.

* * * * *

Ion Lucian s-a născut la 22 aprilie 1924, la Bucureşti, părinţii săi fiind Ana şi Gheorghe.

A urmat cursurile Liceului „Matei Basarab”, susținând un bacalaureat științific în 1942. În școală a fost un elev silitor, uneori premiant, și, spre dezamăgirea părinților și a profesorilor, a refuzat cariera de inginer și a dat admitere la Academia de Artă Dramatică, pe care a absolvit-o în anul 1945. I-a avut ca profesori la academie pe Ion Manolescu (pe care-l considera părintele său spiritual), Maria Filotti, Marioara Voiculescu, Marietta Sadova și Gheorghe Timică, iar actorul George Calboreanu a avut o influență puternică în formarea sa etică prin exemplul personal de conștiinciozitate.

A jucat, mai întâi, pe scena Teatrul de Operetă ”Alhambra” (1945-1947), apoi la Teatrul Municipal Bucureşti (actualul Teatru Bulandra, 1947-1952 şi 1956-1960), la Teatrul ”Nottara” (1952-1956), apoi, din 1960 până în 1990, la Teatrul de Comedie din Bucureşti.

A fost profesor la Academia de Teatru și Film (1952-1956) şi profesor la Universitatea Hyperion (1998-2012).

A fost fondator şi director al Teatrului pentru Copii ”Ion Creangă” (1964-1972) şi al Teatrului ”Excelsior” din Bucureşti (1990-2012).

La 5 ianuarie 1961, Ion Lucian a făcut parte din distribuţia piesei ”Celebrul 702”, de Alexandru Mirodan, regia Moni Ghelerter, a cărei premieră a constituit prima reprezentaţie a Teatrului de Comedie.

La 10 aprilie 1964, avea loc la Teatrul de Comedie premiera piesei ”Rinocerii”, pe un text de Eugen Ionescu, în regia lui Lucian Giurchescu, avându-i ca protagonişti pe Radu Beligan, Ion Lucian şi Sanda Toma.

La 24 decembrie 1964, Teatrul ”Ion Creangă” din Bucureşti îşi începea activitatea odată cu premiera piesei ”Harap Alb”, în regia lui Ion Lucian, directorul noii instituţii. Decretul de constituire a Teatrului ”Ion Creangă”, instituţie fondată de Ion Lucian, a fost emis la 4 mai 1965.

Ion Lucian a jucat, de-a lungul anilor, sute de personaje din dramaturgia românească şi universală şi a semnat regia a peste o sută de spectacole. Dintre piesele în care a jucat menţionăm: „Mincinosul” de Carlo Goldoni; „Astă seară se joacă fără piesă” de Luigi Pirandello; „Ţara surâsului” de Franz Lehár; „Nu se ştie niciodată” de G. B. Shaw; „Câinele grădinarului” de Lope de Vega; „D’ale Carnavalului” de I. L. Caragiale; „Rinocerii” de Eugen Ionescu; „Scaiul” de Georges Feydeau; ”Regele Cerb” de Carlo Gozzi; ”Procesul d-lui Caragiale” de M. Ştefănescu; ”Svejk în al doilea război mondial” de Bertold Brecht, ”Insula” de Mihail Sebastian ş.a.

A fost invitat în calitate de actor şi regizor în Italia, Belgia, Franţa, Japonia, Canada, SUA. Printre spectacolele pentru copii regizate de Ion Lucian şi montate la teatre din Franţa, Canada, Belgia, Japonia, SUA, Italia, se numără ”Cocoşelul neascultător”, „Snoave cu măşti” şi „Pinocchio”.

Din filmografia sa amintim: ”Două lumi şi o dragoste” (1945, regia Victor Gertler), ”Viaţa învinge” (1951, regia Dinu Negreanu), ”Gelozia bat-o vina” (1954, regia Elena Negreanu), ”Afacerea Protar” (1955, regia Haralambie Boroş), ”Alo?… Aţi greşit numărul” (1958, regia Andrei Călăraşu), ”D’ ale carnavalului” (1958, regia Gheorghe Naghi, Aurel Miheles), ”Doi vecini” (1958, regia Geo Saizescu), ”Titanic-vals” (1964, regia Paul Călinescu), ”Mofturi 1900” (1964, regia Jean Georgescu), ”Rămăşagul” (1984, regia Ion Popescu-Gopo).

A făcut parte, de asemenea, din distribuţia filmului „Medalia de onoare”, în regia lui Călin Peter Netzer, a cărui premieră a avut loc în 2010.

Ion Lucian a fost, începând cu anul 1973, membru al Uniunii Scriitorilor din Franţa.

Imediat după Revoluţia din 1989, Ion Lucian a depus efoturi pentru a înfiinţa un teatru pentru copii. La 1 aprilie 1990, cu sprijinul Ministerului Culturii, Teatrul Excelsior, ”teatrul tuturor copiilor”, cum avea să-l numească fondatorul său.

Au urmat şase ani de activitate itinerantă prin ţară şi străinătate (Franţa, Canada, Belgia, Elveţia), după zeci de spectacole prezentate publicului în diverse săli, Teatrul Excelsior şi-a deschis stagiunea 1996-1997 în propriul spaţiu scenic, amenajat în Strada Academiei nr. 28.

În 1995, a fost montat pe scena Teatrului Odeon spectacolul „Supeul” de Jean Claude Brisville, regia Florentina Enache, rolurile principale fiind deţinute de Radu Beligan şi Ion Lucian. În noiembrie 1997, la Teatrul Excelsior a avut loc premiera spectacolului ”Nemaipomenitele aventuri ale lui Nils”, o adaptare de Ion Lucian, în regia Mihaelei Boboc-Manea. La 2 aprilie 2003 a avut loc, în premieră absolută, la Teatrul Naţional din Bucureşti, spectacolul ”Marginea eternităţii” de Ion Lucian şi Andrei Dorobanţu, în regia lui Ion Lucian, avându-i în distribuţie pe actorii Ion Lucian, Florin Zamfirescu, Florian Pitiş, Doru Ana, Constantin Dinulescu ş.a., eveniment teatral care s-a înscris în cadrul ”Săptămânii franco-române a ştiinţelor şi tehnicii”.

La 4 mai 2011 a fost inaugurat noul sediu al Teatrului Excelsior, evenimentul fiind urmat de premiera spectacolului „Vrăjitorul din Oz”, în sala care avea să poarte numele maestrului Ion Lucian.

Să mai amintim alte spectacole în care a jucat: ”Ceasornicăria Taus” de Gellu Naum, regia Mircea Marin (premiera oficială la 22 februarie 2001), realizat de Theatrum Mundi în colaborare cu Teatrul Bulandra; ”Legenda ultimului împărat”, de Valentin Nicolau (premiera în 2002), de la Teatrul Naţional Bucureşti; ”…Escu”, de Tudor Muşatescu, regia Alexandru Dabija, în care Ion Lucian a interpretat rolul Conu’ Iorgu. La 20 mai 2004 a avut loc, la Teatrul ”Ion Creangă”, premiera spectacolului muzical ”Cenuşăreasa”, o adaptare de Ion Lucian şi Virgil Puicea, în regia lui Ion Lucian.

A avut o lungă colaborare, de peste o jumătate de veac, cu Teatrul Naţional Radiofonic, printre piesele regizate sau în care a jucat aflându-se „Cocoşelul neascultător”, regia artistică: Ion Lucian, în distribuţie: Gheorghe Oprina, Mişu Alexandrescu, Ileana Şerban, Tudorel Popa, Luluca Lipovan, Tatiana Tereblencea, Hilda Radovici, Ion Anghel, regia tehnică: Ion Mihăilescu, muzică originală: Timuş Alexandrescu, regia muzicală: Romeo Chelaru, „Bărbierul din Sevilla”, teatru radiofonic după comedia scrisă în 1775 de dramaturgul francez Pierre-Augustin Caron de Beaumarchais, în regia lui Mihai Zirra, înregistrare din 1952, actori în distribuție: Ion Lucian (Figaro), Aurel Munteanu (Contele Almaviva), George Timică (Bartholo), Cella Tănăsescu (Rozina), George Groner (Don Bazil), Nae Roman (Istețul), Grigore Vasiliu-Birlic (Un notar), Mircea Crișan, Mircea Constantinescu, Liliana Mihăilescu, Mary Teodorescu, Lucica Zorini, Telly Barbu, Radu Zaharescu, Ștefan Bănică, Constantin Păsculescu, Sorin Balaban ș.a., a fost Tartarin din „Tarascon” de Alphonse Daudet (1951), a jucat în „Burghezul gentilom” de Moliere (1953) ori „Cei trei mușchetari” de Alexandre Dumas (1955) și până la spectacolele mai recente: „Tartuffe” de Moliere, în regia regretatului Ion Vova, spectacol din anul 2004, „Aventurile lui Pinocchio” de Carlo Collodi, regia artistică: Vasile Manta (2005) ori „Doamna ministru” de Branislav Nusici, regia artistică: Dan Puican (2006), toate montări de referință în istoria Teatrului Național Radiofonic.

Ion Lucian a interpretat numeroase roluri în piese dedicate micilor ascultători ai Radioului. Unul dintre acestea este „Aventurile baronului Münchhausen” de Gottfried August Bürger, cu premiera radiofonică la 8 ianuarie 1956, operetă radiofonică pentru copii de Octavian Sava și Alexandru Otti, pe muzica lui Nicolae Kirculescu, în regia artistică a lui Mihai Zirra, într-o distribuţie strălucită. Ion Lucian (în rolul baronului Münchhausen), alături de Grigore Vasiliu-Birlic, Virginica Roman, Silvia Chicoş şi artiști de la Teatrul de Operetă ”Ion Dacian” dau viaţă unei piese muzicale captivante şi pline de haz, „Cu aventuri şi întâmplări,/ Şi sus pe munţi, şi jos pe mări”.

S-a numărat, alături de alte nume importante ale vieţii teatrale româneşti şi invitaţi de marcă din Franţa, Elveţia, Belgia, Ucraina, printre participanţii la Festivalul de teatru franco-român ”Coup de Théâtre”, organizat în perioada 20 martie – 7 aprilie 2004, la Bucureşti, de Institutul Francez din Bucureşti şi Ambasada Franţei.

A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Societăţii Autorilor și Compozitorilor Dramatici din Franța, membru al Biroului Executiv al Asociației Internaționale de Teatru Pentru Copiii și Tineret (1965-1990) şi membru de onoare al Asociației Internaționale de Scout Boys. A îndeplinit funcţia de director artistic al Festivalului Internaţional de la Piatra-Neamț.

A publicat volumele “Fantezii pe teme umoristice”, “Steluțe de umor” şi “Le petit coq” 1975 (Paris).

Pentru activitatea sa artistică remarcabilă Ion Lucian a fost recompensat cu numeroase premii şi distincţii.

În 1964, o obţinut titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”, în 1967 a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a  „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”, în 1971 a primit Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”, a primit Ordinul Muncii clasele I și a II-a şi Ordinul Meritul Cultural clasa I.

A primit Premiul pentru interpretare Brașov, 1982, Premiul pentru interpretare Bacău, 1983 şi Premiul pentru cel mai bun spectacol, Israel, 2002.

În anul 2000, a fost distins cu Ordinul Naţional Serviciul Credincios în Grad de Cavaler, iar în cadrul spectacolului de gală intitulat ”Vârsta de Aur”, din 9 decembrie 2001, de la Sala Mare a Teatrului Naţional din Bucureşti, i-a fost decernat un premiu special.

În 2002, la cea de-a X-a ediţie a Galei Premiilor UNITER, a primit un premiu pentru întreaga activitate, iar la ceremonia din 2003 de decernare a Premiilor naţionale în domeniul teatrului, de către Ministerul Culturii şi Cultelor, a primit Premiul pentru întreaga activitate artistică.

În anul 2004 lui Ion Lucian i-a fost conferit, prin decret al preşedintelui Franţei, Jacques Chirac, titlul de Ofiţer al Ordinului Naţional al Legiunii de Onoare, ca semn al recunoştinţei şi aprecierii statului francez, o distincţie care încununa activitatea remarcabilă a lui Ion Lucian desfăşurată în spaţiul francofon.

A primit, de asemenea, titlul de Societar de Onoare al Teatrului Naţional ”I.L. Caragiale” din Bucureşti şi de Societar de Onoare al Teatrului Excelsior.

În anul 2007 a primit Premiul de excelenţă la ediţia a V-a a Festivalului Comediei Româneşti „festCO”, de la Bucureşti.

Ion Lucian s-a numărat, alături de Mircea Albulescu, Mia Braia, Gigi Căciuleanu, Ion Caramitru, Dina Cocea, Iurie Darie, Gheorghe Dinică, Ştefan Iordache, Marcel Iureş ş.a., printre cei 42 de actori, regizori, dansatori, interpreţi de muzică din volumul „Amintirea ca un parfum”, un album cu fotografii şi interviuri, al scriitoarei Silvia Kerim, lansat în 2007.

La 23 decembrie 2010 a fost lansat un al treilea CD de autor din colecţia „Mari actori români” – volumul „Taclale”, acesta fiind dedicat marelui actor Ion Lucian.

Ion Lucian a murit la 31 martie 2012, la Bucureşti, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu, pe Aleea Artiştilor.

În decembrie 2012 a avut loc ceremonia de decernare, in memoriam, a patru stele, pentru Liviu Ciulei, Ion Lucian, Emil Hossu, şi Şerban Ionescu, pe Aleea Celebrităţilor din Bucureşti.

La 23 noiembrie 2017, era inaugurată sala „Ion Lucian” a Teatrului Excelsior, fosta sala Mare a instituţiei de cultură.

Răzvan Moceanu - RADOR