Actorul şi regizorul Mihai Mălaimare s-a născut la 27 august 1950, la Botoşani. Aici a urmat şcoala primară şi liceul.

Vine în Bucureşti în 1969, fiind admis la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale Bucureşti (secţia actorie), pe care îl termină în 1973, ca şef de promoţie.

După absolvire alege Teatrul Naţional Bucureşti, unde a jucat, între anii 1973-1990, în piese precum: ''Richard al III-lea'' de Shakespeare (regia Horea Popescu, 1975), ''A XII-a noapte'' de Shakespeare (regia Anca Ovanez, 1984), ''Cyrano de Bergerac'' de E. Rostand (regia Al. Toscani), ''Destine'' de R. Waiker (regia Ion Cojar, 1976), ''Fata din Andros'' de Terentiu (regia Grigore Gonţa, 1977), ''Romulus cel mare'' de Durenmatt (regia Sanda Manu,1977), ''Alexandru Lăpuşneanu'' de V. Stoenescu (regia Cristian Munteanu, 1978), ''Filumena Marturano'' de Ed de Fillippo (regia Sanda Manu) ş.a. Tot la Teatrul Naţional Bucureşti semnează regia spectacolului ''Mantaua'' de Gogol, precum şi scenariul şi regia spectacolelor ''Clovnii'' şi ''Actorul''.

Este, de altfel, absolvent, tot la IATC, al secţiei ''regie teatru'', în 1984, precum şi doctor în Istoria teatrului (1995). În 1981 a beneficiat de o bursă de studii la Şcoala de teatru ''Jacques Lecoq'' din Paris. A fost profesor la IATC, secţia actorie, între anii 1984-1989, şi a predat, de asemenea, în străinătate, la Şcoala de Teatru Pygmalion din Viena (pantomimă) şi la Gallaudet University (Washington, SUA), în calitate de profesor invitat (arta şi cultura românească).

Se remarcă, în paralel, prin rolurile interpretate în piese de teatru la radio şi televiziune, precum şi în numeroase filme.

Astfel, în 1974 debutează la Radio, invitat fiind de Dan Puican să joace în ''Muşcata din fereastră'' de V. Ion Popa, după cum menţionează însuşi actorul pe site-ul său (www.malaimare.ro). În anii următori avea să lucreze aici cu regizorii Grigore Gonţa, Titel Constantinescu, Constantin Dinischiotu, Nicoleta Toia, Ion Vova, Val Moldoveanu, Manole Pavel Dan şi Vasile Manta. Despre Radio Mihai Mălaimare spune că ''este o şcoală de viaţă şi de meserie fantastică''.

Dintre spectacolele de teatru de televiziune amintim : ''Omul de catifea'' (1973), ''Regele Ioan'', ''Evantaiul'' (1974), ''Doctor fără voie'', ''Marii maeştri ai farselor'' (1975), ''Omul cu umbrela'' (1977), ''Castelul din Carpaţi'' (1980) ş.a.

A jucat şi în numeroase filme, precum: ''Veronica'' (1972, r Elisabeta Bostan), ''Explozia'' (1972, r.Mircea Drăgan), ''Filip cel bun'' (1974, r. Dan Piţa), ''Tufă de Veneţia'' (1976, r. Petre Bokor ), ''Falansterul'' (1978, r.Savel Stiopul ), ''Nea Mărin miliardar'' (1978, r. Sergiu Nicolaescu), ''Speranţa'' (1978, r. Şerban Creangă), ''Ora zero'' (1979, r. N. Corjos), ''Grăbeşte-te încet'' (1981, r. Geo Saizescu ), '' Întâlnirea'' (1982, r. Sergiu Nicolaescu), ''Secretul lui Nemesis'' (1985, r. Geo Saizescu) ş.a.

La 24 mai 1990, Mihai Mălaimare a înfiinţat Teatrul Masca, singurul teatru de gest, pantomimă şi expresie culturală din România, al cărui director este, fiind, de asemenea, şi regizorul multor spectacole de aici. Teatrul Masca s-a dezvoltat în două direcţii: cea a teatrului de stradă (spectacole cu clovni, commedia dell arte, teatru medieval, statui vivante etc.) şi cea a spectacolelor de interior, cu scenariu elaborat, inspirat de mari autori (Gogol, Marquez, Goldoni, Briusov, Borjes).

''Teatrul rămâne singura artă vie, capabilă să răspundă mereu aceluiaşi deziderat - emoţia'', a declarat Mihai Mălaimare într-un interviu acordat AGERPRES, în noiembrie 2014.

Dintre proiectele de anvergură pe care acest teatru le-a promovat amintim: ''Târgul de Jucării'', ''Festivalul Internaţional de Statui Vivante'', ''Festivalul Măşti Europene la... Masca'', ''Oraşul de sub oraş'' (acesta din urmă reprezentând spectacole de teatru în staţii de metrou).

A jucat la Teatrul Masca în spectacolele: ''Medievale'', ''Clovnii'', ''Mantaua'', ''Oina'' (scenariul şi regia Mihai Mălaimare), ''Gardienii veseli'', ''Cabaretul Naţiunilor'', ''Fior d'amor în Bucuresci'', ''Cafeneaua'' ş.a., potrivit site-ului amintit. Semnează, totodată, regia spectacolelor : ''Concert de promenadă'', ''Cabaretul Naţiunilor'', ''La Romani'', ''Gardienii veseli'', ''Domnul de Pourceaugnac'', ''Parada'', ''Cafeneaua'', ''Acul Cumetrei Gurton'', ''Cocktail'',''Comedia erorilor''.

Teatrul Masca a devenit cunoscut şi iubit, atât în ţară, cât şi peste hotare, acest lucru datorându-se şi numeroaselor turnee în Franţa, Germania, Austria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Statele Unite ale Americii, Luxemburg, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Turcia, Albania, Macedonia.

Mihai Mălaimare a fost membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului între 2008-2013 şi membru al Consiliului de Administraţie al TVR între 1998-2000.

A fost membru al PDSR din 1995, ulterior, din 2001, al PSD. A demisionat din PSD, la 25 mai 2005, devenind membru al PNL, din 29 mai 2005. A fost deputat PSD de Botoşani în legislatura 2000-2004 şi preşedintele Comisiei pentru Cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor în aceeaşi legislatură. A fost reales deputat de Botoşani pe listele PSD la alegerile parlamentare din noiembrie 2004, devenind apoi membru al grupului parlamentar al PNL (2004-2008). A fost, de asemenea, preşedinte al Comisiei Parlamentare pentru UNESCO (2008).

A scris cărţile ''Maidane cu teatru'' (1998), ''Demisia'' (2004) şi ''Şansa'' (2007).

Mihai Mălaimare a fost decorat în 2002 cu Ordinul Naţional ''Serviciu credincios'' în grad de Cavaler. În 2008, a primit Premiul UNITER, pentru teatru nonverbal.

La 9 iunie 2010, Teatrului Masca i-a fost atribuit ''Ordinul Cultural în grad de Cavaler'', la categoria ''Arta spectacolului'', fiind confirmată astfel valoarea trupei condusă de Mihai Mălaimare, precum şi valoarea tipului de discurs teatral propus în spaţiul teatrului românesc.

Mihai Mălaimare a mai primit, între altele, Diploma de Excelenţă şi Trofeul "România 2000" în cadrul celei de-a XIII-a ediţii a Galei laureaţilor "România 2000" din 15 mai 2013, ''pentru rezultate de excepţie în activitatea sa, pentru promovarea artei dramaturgice româneşti în ţară şi străinătate, la cele mai înalte standarde ale măiestriei artistice'', iar din partea Academiei de Teatru şi Arte Plastice din Chişinău - titlul onorific de Doctor Honoris Causa, în cadrul Festivalului Class Fest ce s-a desfăşurat în perioada 11-16 aprilie 2014.

La 1 iulie 2015, preşedintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul "Meritul Cultural" în grad de Ofiţer, Categoria D - "Arta spectacolului" Teatrului Masca din Bucureşti, cu ocazia sărbătoririi a 25 de ani de la înfiinţare, "în semn de înaltă apreciere pentru dăruirea şi talentul puse în slujba artei dramatice, impunându-se atât în ţară, cât şi în străinătate drept un veritabil ambasador al culturii româneşti".

AGERPRES