Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol de teatru radiofonic: „Lupoaica” de Giovanni Verga, producție a Societății Române de Radiodifuziune

Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol de teatru radiofonic al anul 2018 a fost acordat producţiei Societăţii Române de Radiodifuziune: „Lupoaica”de Giovanni Verga, adaptarea radiofonică: Domnica Ţundrea. Regia artistică: Vasile Manta, în cadrul celei de- a XXVII-a ediţie a Galei Premiilor UNITER, care s-a desfășurat luni, 13 mai 2019, la Teatrul Naţional Cluj- Napoca.

Pentru a XXVII-a ediție a Galei Premiilor UNITER, juriul de nominalizări a fost alcătuit din criticii de teatru: Monica Andronescu, Oana Borş şi Mircea Morariu.

Spectacolele care au intrat în atenţia juriului sunt cele care au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2018.

Juriul final, compus din următoarele personalități ale lumii teatrale: VLAD IVANOV – actor, DOINA MODOLA – critic de teatru, MAIA MORGENSTERN – actriță, CRISTIAN PEPINO – regizor, VIORICA PETROVICI – scenograf, a decis, prin vot secret, în seara Galei, câștigătorii celor 11 categorii de premii.

Spectacolul: „Lupoaica”de Giovanni Verga. Adaptarea radiofonică: Domnica Ţundrea. Regia artistică: Vasile Manta.

Data premierei: 15 martie 2018

Traducerea: Olga Mărculescu

În distribuţie: Adela Mărculescu, Mircea Rusu, Ioana Calotă, Gelu Niţu, Dorina Lazăr, Petre Lupu, Daniela Ioniţă Marcu, Cătălina Mustaţă, Cristian Simion, Ionuţ Kivu

Regia de montaj: Radu Verdeş şi Florin Bădic. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: Vasile Manta. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea.

Scrierile lui Giovanni Verga (1840–1922), binecunoscut autor italian de factură realistă, au generat, de-a lungul deceniilor, ecranizări ori spectacole de mare succes la public şi la critica de specialitate. Romancier, autor de proză scurtă şi dramaturg, reprezentant de forţă al verismului italian, Giovanni Verga este considerat drept un scriitor remarcabil prin vigoarea expresiei şi autenticitatea trăirilor surprinse în pagini narative ori teatrale, izbutind să influenţeze, pe plan naţional, literatura de după cel de al doilea război mondial. Fineţea observaţiei psihologice se îmbină, în scrierile lui Giovanni Verga, cu sinceritatea expresiei şi nota lirică, într-o ţesătură extrem de relevantă de stări şi de situaţii. Piesa „Lupoaica”deGiovanni Vergaeste valoroasă, prin construcţia concisă, forţa viziunii, puterea sentimentelor, reflectarea stărilor sufleteşti şi pasiunea nemijlocită ce răzbate din toate situaţiile scenice, iar traducerea realizată de Olga Mărculescu se dovedeşte a fi plină de farmec şi bogată în nuanţe, păstrând spiritul dramatic al textului, alternând nota sentimentală cu pitorescul stilului popular italian.

Cu atenţie la psihologia personajelor, la stările lăuntrice, la încleştările exterioare şi interioare, regizorul artistic Vasile Manta a transformat acest univers într-un spectacol radiofonic puternic, dramatic, de o mare plasticitate, îndrumând actorii spre o interpretare firească, astfel încât întâmplările piesei să dobândească autenticitate, iar dialogurile – căldura vieţii.

Spectacolul „Lupoaica”de Giovanni Verga aduce o tipologie feminină aparte, fascinantă, de mare profunzime şi complexitate psihologică: pe aceea a personajului Pina, pe care-l interpretează, cu incontestabilul său har actoricesc, Adela Mărculescu. Rolul Pinei îi prilejuieşte marii actriţe trăiri intense, izbucniri pătimaşe, treceri de la mândrie la duioşie, de la o furie excelent dozată, cu mijloace actoriceşti sigure şi eficiente, la o caldă, emoţionantă, copleşitoare stare poetică.

Muzica spectacolului, sensibilă și evocatoare, aleasă de către regizorul muzical Patricia Prundea și coloana sonoră gândită de Vasile Manta contribuie la conturarea unui univers profund și nuanțat, amplificând dramatismul, trăirile, pasiunile, emoția spectacolului radiofonic.

Montarea piesei „Lupoaica”de Giovanni Verga la Teatrul Naţional Radiofonic propune publicului un act artistic expresiv şi elocvent, oferindu-le actorilor ocazia de a se confrunta cu partituri generoase, roluri puternice, de a crea un univers în care spiritul popular şi poezia sentimentelor se împletesc.