Cum recunoaștem science fiction-ul?
26 March 2021
Știința 360 – 23 martie 2021 – Magazin istoric, martie 2021
26 March 2021

Buletin cosmic: Venera-D, o misiune extrem de ambițioasă

Standul pentru testul motoarelor RS-25 de la centrul Stennis al NASA (sursa: https://www.nasa.gov/centers/stennis/news/releases/2021)

Agenția spațială rusă a furnizat recent câteva detalii cu privire la viitoarea misiune venusiană Venera-D. Este îmbucurător faptul că misiunea va fi o colaborare între Rusia și Statele Unite, iar Rusia deja a început să asambleze sonda. Pe lângă o sondă orbitală, cel mai important element al misiunii va fi un lander (rusesc) care va fi dotat cu echipamente științifice internaționale și camere de înaltă rezoluție, care urmează să fie active timp de două ore. În acest timp, probe de sol venusian vor fi prelevate din apropierea landerului și analizate în laboratorul mobil din interiorul acestuia. Contribuția americană va conține două instrumente montate pe lander, care vor funcționa timp de 60 de zile, pentru a colecta continuu parametri ai mediului înconjurător, inclusiv activitatea seismică. Este posibil să existe și o sondă care să zboare prin atmosferă și să caute forme de viață. În cel mai optimist scenariu, Venera-D va fi lansată în 2029, de la cosmodromul Vostochny, folosind o rachetă Angara. Ultimele misiuni (sovietice) spre suprafața lui Venus au avut loc între 1981-1982 (Venera-13 și Venera-14).

Săptămâna trecută, patru motoare RS-25 ale primei trepte a rachetei SLS au fost testate, din nou, însă de această dată pentru 500 de secunde (adică peste opt minute)! Nimic nu a explodat, testul pare să fie un succes. Să sperăm că aceste motoare vor ajunge cât mai repede în Florida, pentru a se alătura boosterelor cu combustibil solid aflate deja în Vehicle Assembly Building (VAB), pe platforma ce urmează să le ducă spre rampa de lansare. Încă mai sunt șanse să vedem lansarea misiunii Artemis-1 în acest an.

Vinerea trecută, la ora 18:38, capsula Soyuz MS-17 s-a desprins de modulul Rassvet și a reandocat, după 30 de minute, la modulul Poisk. Această manevră a fost necesară pentru a elibera modulul Rassvet, care urmează să fie ocupat la începutul lunii aprilie de capsula Soyuz MS-18, și pentru a face accesibil modulul Poisk pentru operațiunile din cadrul următoarei activități extravehiculare.

Știrile pe larg pot fi urmărite pe site-ul www.parsec.ro.
Rubrică realizată de Claudiu Tănăselia și coordonată de Mihaela Ghiță