Istoria pe care o vrem, o facem împreună: Filarmonica George Enescu și Ateneul Român își propun să devină inima culturală a Bucureștiului, un punct de conectare a României la pulsul muzicii, ideilor și valorilor universale
25 Aprilie 2024, 20:20
Filarmonica George Enescu (FGE), cea mai importantă filarmonică din țară, și Ateneul Român, construit ca templu al culturii naționale, au intrat într-un proces strategic de transformare și de dezvoltare, menit să le redea strălucirea internațională și să le transforme în inima culturală a Bucureștiului, care conectează România la muzica, artiștii, ideile și valorile universale.
Inițiativa a fost prezentată joi, 25 aprilie 2024, în timpul unei întâlniri cu prietenii Filarmonicii – iubitori ai muzicii, reprezentanți ai mediului de afaceri, oameni de cultură și jurnaliști, odată cu lansarea invitației către comunitatea de business și a iubitorilor de muzică, idei și cultură să sprijine acest demers. Ambițios și complex, proiectul va fi construit treptat, pe patru piloni cheie:
1. Creșterea performanței artistice a Filarmonicii George Enescu, astfel încât să ofere spectatorilor săi experiența unei stagiuni de valoare internațională tot timpul anului și să devină recunoscută în străinătate pentru calitatea artiștilor și a sunetului său.
2. Transformarea Ateneului Român într-un centru cultural viu, prin modernizarea infrastructurii tehnice, care să asigure o experiență muzicală de calitate, la nivelul standardelor secolului XXI, și diversificarea activităților culturale pe care le oferă (ex. amenajarea și deschiderea unui muzeu; organizarea de expoziții și dezbateri, care să pună publicul românesc în legătură cu teme și idei relevante social și cultural, precum și cu personalități recunoscute la nivel internațional).
3. Consolidarea componentei educaționale și a comunității din jurul celor două instituții – incluzând aici și atragerea unui public tânăr și nou către muzică, arte, cultură și valori universale - pentru a cultiva în societate o identitate și o reprezentare de sine a românilor ca cetățeni ai lumii, definiți prin valorile fundamentale ale umanității.
4. Construirea unei noi identități de brand pentru Filarmonică și pentru Ateneu, susținute de o strategie de comunicare care să repoziționeze cele două instituții, atât în România, cât și la nivel internațional. Filarmonica trece etapizat la o nouă identitate vizuală, din luna mai 2024.
Filarmonica George Enescu: un proces de construcție demarat din 2022
„Filarmonica George Enescu și Ateneul Român sunt parte din istoria noastră modernă și contemporană. Au trecut prin aceleași provocări ca și societatea noastră și au aceeași nevoie ca România să se reinventeze pentru fi relevante în secolul XXI. Este ceea ce am început să facem prin proiectul de transformare strategică la care lucrăm și la care invităm comunitatea să ne fie alături. În final, istoria pe care o vrem, o facem împreună, prin implicare. Filarmonica George Enescu dă viață muzicii de valoare universală, printr-o interpretare care unește artiștii și spectatorii în trăirea unei stări de grație, pentru că are muzicieni cu vocație și cele mai bune ansambluri din România. Ateneul Român este o clădire simbolică, ce poate prinde viață prin investiții și diversificarea evenimentelor de calitate, astfel încât să devină o adevărată inimă culturală a Bucureștiului, care conectează România la muzica, ideile, artiștii și valorile universale”, a declarat Oana Marinescu, consultant comunicare strategică și Managing Director al OMA Vision, echipa care asigură concepția strategică și implementarea proiectului de transformare.
„Ne-a plăcut proiectul de transformare strategică a Filarmonicii George Enescu și a Ateneului încă din faza de idee, pentru că este curajos, valorifică foarte bine resursele celor două instituții, are viziune și, mai ales, aduce o contribuție semnificativă societății. L-am văzut ca pe o formă de antreprenoriat cu viziune la nivelul instituțiilor publice, prin care acestea vor să realizeze o colaborare între stat și mediul privat, pentru proiecte de interes comun. Suntem o bancă, sprijinim antreprenorii și ne plac proiectele curajoase și fundamentate. De asemenea, suntem conștienți și atenți la responsabilitatea noastră față de comunitate. Credem că această inițiativă va aduce o contribuție esențială în comunitate”, a afirmat Virginia Oțel, Communication Leader, Garanti BBVA, unul dintre sponsorii principali ai Filarmonicii și ai proiectului de transformare.
„Investițiile în cultură sunt critice pentru evoluția sustenabilă a societății, pentru conservarea și promovarea valorilor autentice, dezvoltare intelectuală, dialog constructiv între generații și instituții. Parteneriatul cu Filarmonica George Enescu este modul prin care noi, Rompetrol, continuăm să contribuim la viața culturală a comunității, şi să aducem muzica clasică mai aproape de oameni, cu toată frumusețea, diversitatea și puterea ei creativă”, a declarat Costinela Drăgan, Director Sustenabilitate & CSR, Rompetrol, unul dintre sponsorii principali ai proiectului de transformare.
„Fondarea, creșterea și continuitatea acestor două instituții reprezintă cultural și revoluția (mai mulți fondatori derivă din pașoptiști), și independența, și unirea. Din 1886-1889, clădirea Ateneului – conceput ca templu laic modern – este localizarea modernității europene în țara noastră. Valorile cardinale ale acestor două instituții și ale acestei culturi sunt ale oricărei culturi europene: inițiativa transversală de societate; solidaritatea ca prețuire a libertății, entuziasmul, modernitatea. Istoria pe care o vrem, o facem împreună. Muzica pe care o vrem, o facem împreună. Cultura pe care o vrem o facem împreună. Nimic prometeic, dar totodată nimic fatalist: dacă vrem cu adevărat să construim, atunci construim. Ca în toate instituțiilor moderne, fondatorii ies din arhaic: meșterul Manole se multiplică, împânzește societatea și supraviețuiește. Modernitate: nu mai trebuie o altă mânăstire și nici un alt sacrificiu: Ateneul e la locul lui de atunci încoace și își conservă venerabila sa funcție”, a argumentat istoricul Eugen Ciurtin, directorul Institutului de Istorie a Religiilor.
