CHINA - BEIJING

Beijing – denumit de-a lungul timpului şi Pei – ching (sau Peking), este o aşezare, în prezent cu statut de provincie şi capitală a Chinei. Situat între două râuri, pe o câmpie întinsă din nord-estul Chinei, oraşul a fost atestat încă din Antichitate, cunoscând o deosebită dezvoltare pe când era reşedinţa regală a lui Kubilai – Han, sub numele de Dadu. Oraşul şi-a păstrat această titulatură şi în timpul Dinastiilor Ming şi Qing, adică din secolul XIV până în secolul XX. În anul 1928, când China a decis mutarea capitalei sale la Nanjing, Beijing a primit numele de Beiping. Şi-a reluat statutul de capitală, precum şi numele iniţial (în urma victoriei comuniste), fiind de atunci, cel mai important centru comercial – financiar, industrial şi cultural – ştiinţific al Chinei.

În prezent, turistul care alege să ajungă în Beijing, va găsi aici o adevărată metropolă a secolului XXI (un loc unde modernitatea se îmbină cu tradiţia), unul dintre cele mai populate oraşe ale lumii, cu zgârie nori, centre comerciale şi străzi aglomerate, dar şi cu o multitudine de obiective turistice.

Martor al Istoriei, secole de-a rândul, Beijing are o mulţime de legende, aproape pentru fiecare colţ al său. Dar dacă vreţi cu adevărat să-l cunoaşteţi, pe lângă vizitarea obiectivelor turistice, nu ezitaţi să intraţi şi într-o ceainărie pentru a servi un ceai şi să vă plimbaţi măcar printr-unul din târgurile sale.

* * *

În centrul Beijing-ului (care în traducere înseamnă oraşul din nord), se află un complex de palate, locul fiind cunoscut şi sub numele de Oraşul Interzis, care a fost desemnat de către UNESCO, sit de Patrimoniu Mondial. Intrat în circuitul turistic, acesta este considerat unul dintre cele mai grandioase şi bine păstrate complexe arhitecturale din lume. A fost construit după învăţătura confucianistă, după un plan simetric, bazat pe o axă nord – sud şi înconjurat de ziduri a căror lungime şi număr erau fixate cu precizie. Cei ce-i trec pragul, găsesc aici, cel mai mare tezaur oriental din lume.

* * *

În China, palatele au reprezentat dintotdeauna ceva mai mult decât un simplu adăpost creat pentru confortul împăratului. Înainte de toate ele aveau semnificaţii puternice şi conotaţii filosofice. Teritoriul pe care se construia locuinţa împăratului (despre care se credea că este fiu de Zeu), era considerat sfânt. În afară de familie, favoritele sale şi servitorii ce slujeau la Curte, nimeni nu avea voie să pătrundă pe el, de unde şi numele de Oraşul Interzis.

În centrul complexului Oraşului Interzis, se află Palatul Împăratului (cel mai frumos dintre toate), care a fost reşedinţa a 24 de suverani ai Dinastiilor Ming şi Qing. Aici au avut loc încoronările, nunţile imperiale, conferirea de titluri nobiliare, sau banchetele oferite cu ocazia sărbătoririi zilei împăratului, a Anului Nou şi a Solstiţiul de Iarnă. La intrare, cât şi în incintă, se găsesc o serie de simboluri chinezeşti.

Capodoperă a arhitecturii chineze, Oraşul Interzis dispune de patru porţi măreţe şi este înconjurat de un zid înalt şi de un şanţ. Numărul de camere, 9.999, nu este întâmplător, ci a fost ales special ca cifra să fie cu una mai puţin decât 10.000, cât se credea că are Palatul Ceresc.

Pe lângă palate şi pavilioane, Oraşul Interzis mai cuprinde: săli de recepţie, curţi interioare şi temple.

* * *

În afara zonei Oraşului Împăratului, se ridică Dealul de Piatră Fasonată, de unde poate fi văzută panorama întregului Oraş Interior. În acest loc se află Sfânta Lama, unul dintre cele mai bine păstrate obiecte de cult budiste din lume, precum şi fosta Şcoală Superioară Imperială (în prezent bibliotecă). La sud se ridică Oraşul Exterior, altfel spus, centrul economic şi comercial al ţării.

* * *

În Beijing, pe lângă Oraşul Interzis, turiştii mai pot vizita o mulţime de atracţii, cum ar fi de exemplu: Templul Cerului (un complex de clădiri taoiste, format din Templul Soarelui, Templul Pământului şi Templul Lunii), Pagoda Albă (unul dintre cele mai renumite lăcaşuri de cult din Beijing), Vechiul Observator (ridicat în secolul XV), Turnul de Veghe (construit în formă de „L”, apărat de ziduri uriaşe prevăzute cu un număr impresionant de creneluri, ce găzduieşte o expoziţie de relicve istorice) sau Piaţa Tiananmen (despre care se spune că ar fi cea mai mare din lume). Aceasta în luna octombrie a fiecărui an, este ornată cu flori. Aici, pe lângă Monumentul Eroilor, există şi Mausoleul lui Mao Zedong, unde este depus trupul îmbălsămat al primului preşedinte al Partidului Comunist Chinez.

* * *

Vechiul Palat de Vară (cunoscut şi sub numele de „Ruinele de la Yaunmingyuan”), Mormintele Dinastiei Ming (situate la poalele Munţilor Tianshou, la circa 50 km de Beijing), sau Palatul de Vară (ce se găseşte cam la 15 km distanţă de oraş), sunt şi ele alte locuri care nu merită să fie ratate, odată ce aţi ajuns în capitala Chinei. Acesta din urmă, dispune de un parc considerat a fi cea mai bine conservată grădină regală din ţară, care, conform documentelor, la origini s-a numit „Grădina valurilor limpezi”.

* * *

Şi nu putem părăsi Beijing-ul, fără a trece şi prin Nanluogu Xiang, unul dintre vechile cartiere ale Beijing-ului, ce cuprinde mai multe străzi protejate istoric. Cei ce îşi doresc să vadă cum arăta o curte sau o locuinţă chinezească cu lampioane atârnate la streaşină, aici îşi pot satisface curiozitatea. Majoritatea caselor au culoarea gri, în contrast cu nuanţele de roşu aprins din Oraşul Interzis, iar zidurile lor sunt decorate cu motive tradiţionale.

Iubitorii de suveniruri pot achiziţiona de aici numeroase obiecte din atelierele de olărit şi artizanat.

* * *

Şi încă ceva. Din Beijing, turistul poate alege mai multe variante de vizitare a Marelui Zid Chinezesc (considerat una dintre marile minuni ale lumii, ce se situează în topul celor mai vizitate obiective turistice de pe mapamond). Chiar dacă nu sunteţi amatori de istorie, acesta merită toată atenţia, fie şi numai prin faptul că zidurile sale pot fi văzute şi de pe Lună.

Ridicat cu scopul de a proteja graniţele imperiului, construcţia sa a presupus folosirea unei cantităţi uriaşe de materiale, dar şi un efort pe măsură, din partea arhitecţilor, inginerilor, meşterilor, prizonierilor, soldaţilor ori simplilor muncitori. Multe lucruri s-au spus despre Marele Zid Chinezesc, cum ar fi şi faptul că ar fi cel mai mare cimitir din lume, deoarece sutele de mii de oameni care au murit în vreme ce lucrau la ridicarea lui, au fost îngropaţi în pământul fortificaţiei.