Patrimoniul industrial din România și impactul său asupra comunităților locale

Ştim cu toţii că aşa- numitul patrimoniu imobil, reprezentând patrimoniul construit, fie că vorbim despre clădiri sau complexe de clădiri și terenuri, despre situri sau zone arheologice reprezentative pentru istoria noastră naţională, este în prezent protejat conform Legii nr. 422 din 2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată.

Din păcate însă, în destul de multe cazuri, litera legii nu este suficient de puternică pentru a garanta de facto salvarea respectivelor bunuri de patrimoniu. În complexa ecuaţie a conservării patrimoniului sunt prezente şi alte câteva elemente esenţiale, între care cele mai importante par a fi, în momentul de faţă, gradul de implicare al comunităţilor locale şi insuficiența fondurilor necesare activităţilor de conservare şi restaurare.

Situaţia este şi mai complicată în cazul patrimoniului industrial, a cărui prezenţă în spaţiul european este relativ recentă. Terminologia, principiile și conceptele de bază s-au concretizat abia în anul 2003 într-o Cartă a Patrimoniului Industrial - adoptată de Comitetul Internațional pentru Conservarea Patrimoniului Industrial și consultantul de specialitate al ICOMOS (Consiliul Internațional pentru Monumente și Situri) în privinţa patrimoniului industrial.

Deși termenul de „arheologie industrială”, lansat încă din anii 60 de către istoricul britanic Kenneth Hudson, este în continuare contestat de către unii specialiști, prezența și impactul patrimoniului industrial asupra societății contemporane nu mai pot fi negate. Pentru că există, în întreaga Europă, suficiente obiective industriale scoase din uzul inițial și transformate în spații neconvenționale pentru activități culturale, sportive sau de agrement.

În acest context, revalorificarea unui sit de patrimoniu industrial din România, regenerat și valorizat în interesul comunității, poate fi considerată o adevărată premieră.

Luni, 21octombrie, de la ora 21.10, vom marca, la Radio România Cultural, acest eveniment, cu atât mai mult cu cât Concursul de soluții pentru regenerarea urbană a fostei Platforme Industriale Rulmentul din Brașov a stârnit în ultimul timp un real interes, în cele din urmă înscriindu-se în lupta pentru marele premiu 32 de proiecte. Concursul face parte dintr-o serie de activități recomandate în studiul din 2019 al Băncii Mondiale, intitulat Strategia de Management al Activelor Brașov, în cadrul unui contract cu Primăria Brașov pentru a identifica potențialul imobiliar al zonei.

Concursul Internațional de Soluții organizat de către Ordinul Arhitecților din România i-a impulsionat pe tinerii arhitecți să regândească viitorul Platformei Rulmentul din Brașov, s-o reintegreze în viața culturală și socială a orașului. Invitatul nostru, domnul Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România, ne va spune ce presupune organizarea unui astfel de concurs, cât de importante sunt evaluarea corectă și studiile de fundamentare. Vom vorbi, de asemenea, despre politicile implementate de către Ordinul Arhitecților din România, despre câteva dintre direcțiile strategice de dezvoltare cu impact pe termen mediu și lung asupra conservării, restaurării și promovării patrimoniului imobil din România.

Ascultați, așadar, luni, 21octombrie, între orele 21.10-22.00, pe lungimile de undă ale postului Radio România Cultural, un nou Dosar de patrimoniu, dedicat de această dată patrimoniului arhitectural! O emisiune realizată de Bogdan Vișan.