Texte şi pretexte: Incursiune în imaginarul maritim. Invitat: scriitorul Adrian G. Romila

„Am scris romanul în pandemie, cînd eram țintuiți în case și lucram online în toate privințele. Desigur, proiectul era mai vechi, trebuia doar să găsesc răgazul să-l pornesc. La mine o carte e mai degrabă o rescriere în palimpsest a eboșei inițiale, apoi completare și eliminare și iarăși rescriere, e ceva de muncă. Plus că sînt atent mereu la frazare, proza de cursă lungă înseamnă și o anume muzică a textului, a lexicului și a semnificațiilor lui, muzica asta trebuie să fie armonioasă, autentică și constantă. [...] Oricum, romanul nu e doar unul de aventuri și de călătorie, cum pare la prima vedere, el e și un exercițiu metaliterar și autobiografic (cei trei protagoniști poartă numele autorului, de pildă), un gest de reverență față de cristalul limbii latine, dar și multe altele: o reflecție despre exil, despre ce-nseamnă «acasă», despre destinul trist al pămîntului de la gurile Dunării, despre fascinația pentru țărmul Mării Negre, despre ruinele melancolice ale istoriilor care «s-au întîmplat» deasupra și dedesubtul mării (una dintre mize e chiar misterul unei epave scufundate), despre condiția scriitorului, despre singurătate și nu în cele din urmă despre frumusețea literaturii, a faptului de a scrie și de a spune povești.” (Adrian G. Romila)

În ediţia de sîmbătă, 20 ianuarie 2024, a emisiunii Texte şi pretexte, ne propunem, prieteni, să discutăm cu prietenul nostru, scriitorul Adrian G. Romila, despre ultimul său roman, intitulat Acasă, departe, apărut la Editura Polirom de la Iaşi. Vom încerca să desluşim împreună cu scriitorul mecanismele de funcţionare ale imaginarului maritim, felul în care arta sa poetică se inspiră din coordonatele condiţiei de navigator, explorator şi aventurier, dar şi maniera în care existenţa marină determină o anumită configurare a stilisticii şi retoricii lui Adrian G. Romila.

Invitatul nostru (n. 29.09.1974, Piatra-Neamț) a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, și un doctorat în antropologie și folclor. A publicat cărțile: Imaginea Raiului în cultura populară. Eseu de antropologie (Timpul, 2009), premiul pentru debut USR, Iaşi; De-a dragostea și drumul. Stații de lectură, eseuri (Eikon, 2010); În drum spre sud. Roman de aventură (Brumar, 2012), premiul USR Iași, nominalizat la Premiul Național de proză al Ziarului de Iași, selectat cu un fragment în Anthology of Contemporary Prose from Iasi, FILIT, 2013; Radio în zăpadă, povestiri(Tracus Arte, 2014); Pirați și corăbii. Incursiune într-un posibil imaginar al mării, eseu (Cartea Românească, 2015); Mici schimbări în viață, povestiri (Charmides, 2016); Zeppelin, roman (Polirom, 2017), roman, premiat de USR sub titulatura Scriitorul lunii septembrie și nominalizat la Scriitorul anului 2017, Apocalipsis, roman, (Polirom, 2019), Efectul îndelungat al pasiunilor de tinerețe, eseuri, (Junimea, 2020). A fost inclus cu o povestire în antologia de proză scurtă românească apărută în limba sârbă sub titlul Antologija savremelne rumunske kratke proze. Ponoćnivoz (Niu Libertatea, Pančevo, 2017), coordonată de Simona Lazarjan Popov. Este membru al Uniunii Scriitorilor și al PEN Club România și este redactor la trimestrialul cultural Conta, editat la Piatra-Neamț.

Răzvan Dolea, la rubrica Memoria între ghilimele, ne va vorbi despre marele umanist renascentist Nicolaus Olahus, dar şi despre genialul dramaturg francez Molière.

Fireşte, Concursul ediţiei face trimitere la un moment important al istoriei cinematografului mondial: la 20 ianuarie 1920 se năştea la Rimini, în Italia, unul dintre cei mai mari regizori de film din istorie. Acesta a fost considerat maestrul onirismului în estetica filmică, alături de Luis Buñuel. În peliculele sale notele tragice stau armonios alături de accentele autoironice, iar transfigurarea suferinţei omeneşti coexistă cu cea mai fină caricatură. Cinefili din generaţii diferite au plîns şi au rîs deopotrivă la filmele sale. Nu doar regizor, ci şi scenarist şi uneori şi actor, ne-a dăruit capodopere autentice, precum La strada, E la nave va, Amarcord, Roma, La dolce vita, Satyricon, Nopţile Cabiriei, I Vitelloni şi 8 şi jumătate.

La rubrica intitulată Conexiuni, Georgeta Drăghici ne vorbeşte despre cele mai noi evenimente literare din Franţa.

În spaţiul rubricii Respiro sportiv Valentin Protopopescu analizează emergenţa unor tinere jucătoare sub 18 ani în prima sută mondială şi rezultatele lor, cu ocazia primului turneu de Grand Slam al sezonului 2024, cel de la Melbourne.

În cadrul rubricii Ora veselă vă invităm să ascultaţi un celebru moment umoristic din „Arhiva de Aur” a SRR, cupletul Da’ cu asta ce-am făcut... interpretat de Constantin Tănase-Cărăbuş.