Texte şi pretexte: Literatura pentru copii (şi nu numai): Brăduţ Florescu între... aflare şi... uitare
12 Noiembrie 2022, 07:00
Emisiune live de cultură urbană, istorie şi divertisment realizată de Georgeta Drăghici şi Valentin Protopopescu;
Citat din spusele invitatului, motto al ediţiei: „Sunt fir de praf în părul muced al unei fiare colosale/ Trăiesc pe-un firicel ce-atîrnă cinci miliarde de ocale/ Mă țin de el cu îndîrjire, precum un purice de cîine,/ În timp ce fiara ce m-adastă mănîncă stelele pe pîine.” (Elegia a doua, Brăduţ Florescu)
În ediţia de sîmbătă, 12noiembrie 2022, a emisiunii Texte şi pretexte, ne propunem, prieteni, să discutăm cu prietenul nostru, călătorul, fotograful, bloggerul şi scriitorul (de literatură pentru copii) Brăduţ Florescu, despre ultima lui carte. După ce a debutat eclatant cu un superb volum ilustrat dumnezeieşte de Matei Alexandrescu, Ce a făcut marchizul cînd a aflat, iată-l pe globe-trtotter-ul îndrăgostit de Thailanda recidivînd cu o carte de aceeaşi factură, intitulată Ce a uitat călătorul, ilustrată cu inspiraţie de Ştefan Georgescu şi apărută, unde altundeva, la Editura Frontiera din Bucureşti. Volumul face parte din seria Poveştile lumii.
Autorul e de părere că nu există vehicul mai potrivit pentru a ajunge la sufletul şi mintea celor mici decît povestea. Dar această axiomă este valabilă şi pentru adulţi, mai ales pentru cei de astăzi, de multe ori mai infantili decît proprii lor copii – din pricini pe care nu le discutăm acum. Oricum ar fi, cert este că pentru Brăduţ Florescu a povesti ţine atît de o străveche artă a modelării spirituale, cît şi de nevoia de ludic a insului contemporan. Ca orice naraţiune fantastică, povestea comunică un tîlc despre aspectele esenţiale ale vieţii, chiar dacă într-o formulă aparent neserioasă, sau apelînd la un gen mai special de seriozitate.
De ce a ales autorul să se exprime astfel, alegînd un gen literar cu adresabilitate în aparenţă limitată? Deoarece, după cum ne asigură editorii, „poveștile care ajung azi la copii sînt fie extrem de învechite ca exprimare, fie modernizate și îndulcite pînă la pierderea fibrei lor celei mai profunde. Pentru că găsim înțelepciune și umor sănătos în toate colțurile lumii, din Pacific pînă în Mediterana și din Europa de Nord pînă în Africa. Pentru că poveștile tradiționale, scuturate de praf și repovestite de un povestaș contemporan ca Brad Florescu, devin rapid cele mai citite povești din biblioteca copiilor și adolescenților”.
Răzvan Dolea, la rubrica Memoria între ghilimele, ne va vorbi despre doi uriaşi creatori, Friedrich Schiller şi Gioacchino Rossini.
Fireşte, Concursul ediţiei face trimitere la un moment important al istoriei artei universale: astfel, la 12 noiembrie 1840 se năştea la Paris un genial sculptor, pictor şi grafician ce avea să marcheze arta sfîrşitului de secol în Oraşul luminilor, dar şi pe bătrînul continent. Printre capodoperele sale sculpturale se numără Honoré de Balzac, Gînditorul, Burghezii din Calais, Sărutul şi Mîna lui Dumnezeu. Brâncuşi i-a fost elev, iar una dintre iubitele sale, sculptoriţa Camille Claudel.
La rubrica intitulată Conexiuni, Georgeta Drăghici ne vorbeşte despre cele mai noi evenimente literare din Franţa.
În spaţiul rubricii Respiro sportiv Valentin Protopopescu analizează revenirea în topul mondial a jucătoarei franceze de tenis Caroline Garcia.
În cadrul rubricii Ora veselă vă invităm să ascultaţi un celebru moment umoristic din „Arhiva de Aur” a SRR, sceneta intitulată Interviul şi interpretată de Horaţiu Mălăele şi Dem Rădulescu.
Ilustrare vizuală: foto Georgeta Drăghici (mulţumiri Arianei Vulpe pentru îngăduinţa de a publica această fotografie), foto Georgeta Drăghici, Valentin Protopopescu, Răzvan Dolea (sursa: arhiva personală), foto Brad Florescu (sursa: Mihaela Noroc, via editura Frontiera), foto Ce a uitat călătorul (sursa: editura Frontiera ), foto Brad Florescu şi Valentin Protopopescu (sursa: arhiva personală), foto Friedrich Schiller şi Gioacchino Rossini (sursa: wikipedia), foto Auguste Rodin, sculptura Mîna lui Dumnezeu şi bustul Rodin de Camille Claudel (sursa: wikipedia), foto Caroline Garcia (sursa: wikipedia), foto Dem Rădulescu şi Horaţiu Mălăele (sursa: wikipedia).
