Texte şi pretexte: Nebunia ca fenomen cultural: filosofie, psihanalză şi psihiatrie. Invitat: prof. univ. dr. Octavian Buda

„Cuvîntul «nebunie» comportă o foarte antipatică forţă conotativă, una care-i falsifică ampla şi diversa arie semantică. Din Antichitate şi pînă în zilele noastre, persistenţa stigmatului social indus de aura înspăimîntătoare a nebuniei a însoţit orice personaj peste care omenirea din orice epocă a lipit această infamantă etichetă. Dar pînă să fie o maladie psihică gravă, o disfuncţie electro-bio-chimică a creierului, nebunia este şi un simptom al societăţii, o reflexie a secvenţei istorice care a generat-o. Iată de ce este foarte interesant să urmărim maniera în care diferiţi autori abordează această condiţionare istorică a nebuniei”. (Octavian Buda)

În ediţia de sîmbătă, 4 mai 2024, a emisiunii Texte şi pretexte, ne propunem, prieteni, să discutăm cu Octavian Buda. profesor universitar doctor, titularul Catedrei de Istoria Medicinei din cadrul UMF „Carol Davila” din Bucureşti, despre interfaţa cultural-intelectuală a fenomenului impropriu numit „nebunie”. Boală psihică gravă, nebunia, indiferent de nosografia sa, comportă numeroase alte valenţe, unele în mod explicit şi radical de ordin creativ, artistic şi cultural. În orice societate istorică, nebunul a fost personajul stigmatizat, rostitorul unui adevăr fie ininteligibil, fie deranjant. De aici şi periculozitatea sa de ordin social. De aici şi nevoia de a-l izola, tortura şi chiar suprima. A fost nevoie de anii 1960 pentru ca antipsihiatria, un curent iniţiat în ţările anglo-saxone, dar şi în Italia, să doboare zidurile materiale şi instituţionale, simbolice, pentru a-i elibera pe suferinzii psihic din regimul concentraţionar la care fuseseră tradiţional condamnaţi. Despre toate aceste lucruri vom discuta cu profesorul Octavian Buda, plecînd de la trei cărţi relevante în domeniu: Istoria nebuniei în epoca clasică de Michel Foucault, O istorie culturală a nebuniei de Andrew Scull şi Giudeţul nebuniei. Expertize psihiatrice în trecutul românesc 1646-1940 de Octavian Buda.

Răzvan Dolea, la rubrica Memoria între ghilimele, ne va vorbi despre compozitorul italian Antonio Salieri, dar şi despre prima audiţie a Simfoniei a 9-a de Ludwig van Beethoven.

Fireşte, Concursul ediţiei face trimitere la un moment important al istoriei universale: la 4 mai 1980 se stingea la Ljubljana în fosta Republică Socialistă Federativă Iugoslavia şeful acestui stat al slavilor sudici. Erou de război, devenit mareşal al armatei iugoslave şi un lider autoritar, dar cu solide accente liberale (peste un milion de iugoslavi fiind plecaţi oficial la muncă doar în Germania Federală), campion al mişcării internaţionale de nealiniere la cele două blocuri ideologice, economice şi militare dominante, imortizat pe peliculă de Richard Burton, acesta a întruchipat mult timp arhetipul conducătorului priceput, care îşi protejează naţiunea şi o conduce spre progres economic şi social. Nu e deloc întîmplător că după decesul său, survenit la vîrsta de 87 de ani, federaţia iugoslavă s-a destrămat, fie paşnic, fie prin sîngeroase războaie fratricide, un aport deloc neglijabil avînd unele interese apusene. După cum spunea un personaj din filmul lui Kusturica, Underground, undeva, la finele peliculei, „... am avut cîndva o ţară”.

La rubrica intitulată Conexiuni, Georgeta Drăghici ne vorbeşte despre cele mai noi evenimente literare din Franţa.

În spaţiul rubricii Respiro sportiv Valentin Protopopescu analizează fragilitatea fizică a unor tineri campioni în Mastersul 1000 de la Madrid.

În cadrul rubricii Ora veselă vă invităm să ascultaţi un celebru moment umoristic din „Arhiva de Aur” a SRR, sceneta Interviul interpretată de Horaţiu Mălăele şi Dem Rădulescu.