Texte şi pretexte - Noutăţi româneşti de la Freiburg am Breisgau. Invitat: doctorul şi scriitorul Mihai Neagu Basarab
Texte şi pretexte, emisiune de cultură urbană, istorie şi divertisment realizată de Valentin Protopopescu; Sâmbătă, 11 octombrie 2025, ora 12.00
10 Octombrie 2025, 20:55
„Aproape necunoscut în spaţiul cultural românesc, Institutul Român din Freiburg este una dintre instituţiile cele mai vechi ale exilului românesc postbelic, sursă de primă importanţă pentru istoria acestuia prin bogăţia mărturiilor scrise mergând de la articole de presă sau cărţi pînă la documente de arhivă, unele dintre ele reflectînd activitatea sau acţiunile românilor care «au ales libertatea»” (dr. Mihai Neagu Basarab).
Invitatul ediţiei de sîmbătă, 11 octombrie 2025, al emisiunii Texte şi pretexte, este doctorul specializat în homeopatie şi scriitorul Mihai Neagu Basarab, directorul Institutului Român de la Freiburg-in-Breisgau. Aşa cum v-am obişnuit, la fiecare început de sezon în cadrul emisiunii Texte şi pretexte îl avem ca invitat pe redutabilul intelectual Mihai Neagu Basarab, un scriitor profund dedicat cauzei românismului cultural. Domnia sa conduce de o bună bucată de vreme destinele fostei biblioteci româneşti de la Breisgau, un adevărat tezaur de manuscrise, texte, arhive şi publicistică a exilului naţional. Practic, Mihai Neagu Basarab este gardianul inspirat şi vigilent al memoriei noastre din Apus. Şi tot potrivit cu tradiţia, vom discuta cu invitatul nostru despre activitatea Institutului în perioada septembrie 2024-septembrie 2025, indiferent că e vorba despre publicaţia (masivă) a instituţiei, conferinţele, colocviile şi expoziţiile găzduite la Breisgau. Mai mult, domnia sa ne va vorbi despre situaţia tensionată politic din Republica Federală Germania.
Răzvan Dolea, la rubrica Trei minute post meridian, va discuta despre respectarea tradiţiei în literatura europeană veche, dar şi despre actualitatea perenă a adevăratelor valori.
Fireşte, Concursul ediţiei face trimitere la un moment important al istoriei literaturii universale: la 11 octombrie 1963 se stingea la Milly-la-Fôret, în regiunea pariziană, un imens scriitor, dramaturg, artist plastic şi cineast francez. El a fost ales membru al Academiei Franceze şi a fost numit director al Festivalului Cinematografic de la Cannes. Tovarăş al avangardelor, dar ireductibil la vreuna dintre acestea, scriitor vizionar, chiar mistic, fascinat de lumea onirică, plastician inspirat şi cineast care şi-a transpus vizual revelaţiile şi reveriile, acesta ne-a dăruit capodopere precum romanele Thomas impostorul şi Cartea albă, volumele de poeme Îngerul Heurtebise, Odă lui Picasso, piesele de teatru Frumuseţea diavolului, Orfeu, Copiii teribili şi Oedip rege, memorialistică precum Jurnalul unui poet şi filme de ficţiune ca Sîngele unui poet, Frumoasa şi bestia, Părinţii teribili şi Îngerul cu două capete.
La rubrica intitulată Conexiuni, Georgeta Drăghici ne vorbeşte despre evenimentele de pe scena literaturii franceze, protagonist Mario Vargas Llosa.
În spaţiul rubricii Respiro sportiv, Valentin Protopopescu vorbeşte despre „divorţul” unor mari tenismeni ruşi ai prezentului, Andrei Rubliov şi Daniil Medvedev de antrenorii lor apuseni de lungă durată, spaniolul Fernando Vicent şi francezul Gilles Cervara.
La Ora veselă vă invităm să ascultaţi un celebru moment umoristic din „Arhiva de Aur” a SRR, sceneta Debranşarea... interpretată de Horaţiu Mălăele şi Virginia Mirea.
