Texte și pretexte: Stampa japoneză şi elitele româneşti: povestea unor colecţii şi colecţionari. Invitaţi: doctorii în medicină Steluţa Boroghină şi Octavian Buda

„Manifestarea modei japonismului la noi a ajuns cu o oarecare întîrziere, diferenţele mai importante fiind justificate şi din considerente socio-economice.[...] În România, colecţionarii de artă extrem-orientală au fost, în general, aristocraţii, cu o educaţie aleasă, care îşi petreceau mare parte din timp la Paris şi care frecventau saloanele pariziene ale vremii, de unde deprinseseră gustul pentru astfel de colecţii. Un exemplu sînt membrii familiilor Bibescu, Brâncoveanu şi Ştirbey. Aliniindu-se modei timpului, aceştia au achiziţionat obiecte de artă, mai puţin cu scopul obţinerii recunoaşterii sociale ci, mai ales, din nevoia de a fi înconjuraţi de frumos.” (dr. Steluţa Boroghină).

Invitaţii ediţiei de sîmbătă, 23 septembrie 2023, ai emisiunii Texte şi pretexte, sînt doctorii în medicină Steluţa Boroghină şi Octavian Buda. Dacă prietenul nostru, titularul catedrei de Istoria medicinei din cadrul UMF Bucureşti „Carol Davila”, Octavian Buda, absolvent şi de Filosofie şi fost bursier Wolskwagen şi Oxford, dar şi autor prolific, este o prezenţă constantă la microfonul Textelor şi pretextelor, în schimb doamna Steluţa Boroghină este în faţa unei premiere. Prilejul acesteia? Apariţia unei cărţi foarte frumoase, la propriu şi la figurat, Un secol de colecţionism românesc de artă extrem-orientală. Contribuţiile elitelor aristocratice, medicale şi artistice la istoria japonismului românesc, volum bogat ilustrat alb-negru şi color şi apărut sub egida Editurii Magic Print din Oneşti în 2023.

Posesoare a unui dublu doctorat, în medicină, specializarea pediatrie, cu supraspecializare în gastroenterologie pediatrică, activînd în cadrul Institutului Clinic Fundeni și în mediul privat, dar şi la Catedra de Istoria medicinei din cadrul UMF Bucureşti, şi unul în istoria artelor exact pe tema ilustrată de volum, doamna Boroghină ne va introduce într-un peisaj sofisticat şi bogat, cel compus din colecţionarii de stampe nipone ai modernităţii româneşti. Că-s boieri, burghezi, politicieni, artişti sau medici, toţi aceştia, inspiraţi de moda lansată de fraţii Goncourt, Edmond şi Jules pe la mijlocul veacului al XIX-lea, responsabili nu doar pentru instituirea premiului literar cu acelaşi nume, dar şi pentru inaugurarea unui interes sistematic faţă de arta japoneză, încep să adune stampe, porţelanuri şi artefacte sensibile din Ţara Soarelui-Răsare. Aşa se face că în prezent avem în România, în colecţii de stat sau private, numeroase stampe de mare valoare, de la Katsushika Hokusai la Kitagawa Utamaro, trecînd prin Toyohara Chikanobu şi Utagawa Kuniyoshi.

Răzvan Dolea, la rubrica Memoria între ghilimele, ne va vorbi despre istoria Bucureştilor şi poetul Vasile Cârlova.

Fireşte, Concursul ediţiei face trimitere la un moment important al istoriei ştiinţei universale: la 23 septembrie 1939 se stingea în autoexil la Londra un mare neuropsihiatru vienez, cel care a inventat ştiinţa veacului trecut, psihanaliza. Metodă psihoterapeutică dinamică, dar şi teorie metapsihologică sau instrument hermeneutic de prim ordin în arte şi literatură, psihanaliza avea să marcheze gîndirea ştiinţifică şi artistică a secoului al XX-lea. Idei şi teorii din cărţi precum Interpretarea viselor, Eul şi sinele, Moise şi monoteismul, Disconfort în civilizaţie şi Psihopatologia vieţii cotidiene sînt în bună măsură valabile şi astăzi.

La rubrica intitulată Conexiuni, Georgeta Drăghici ne vorbeşte despre cele mai noi evenimente literare din Franţa.

În spaţiul rubricii Respiro sportiv, Valentin Protopopescu analizează o scandare şi mesajul de pe un banner afişat pe Arena naţională din Bucureşti.

În cadrul rubricii Ora veselă vă invităm să ascultaţi un celebru moment umoristic din „Arhiva de Aur” a SRR, monologul intitulat Reţetă pentru o prăjitură de fructe şi interpretat de Horaţiu Mălăele.