Ascultă Radio România Cultural Live

Utopia - Distopia (II): Charles Fourier, Teodor Diamant și Falansterul

31 Decembrie 2019, 23:09

Subiectul -de natură utopică- este complet
reconstituit istoric și nedisputat, astfel încât menționarea în seria Erezii
moderne se înscrie, mai curând, într-o necesitate „de inventar”. În plus,
împrejurărilor și personajelor le-au fost atribuite sensuri socio-culturale și
chiar filozofice, asociate viziunilor și tentativelor de realizare a unor „insule
exemplare” ale conviețuirii umane.

După cum se arăta în episodul precedent, secolul
al XIX-lea a conținut o culme a teoriei și practicii utopiilor sociale.
Percepția perpetuării inechității între oamnei și clase a generat propuneri
alternative, percepute, atunci, de autori, ca neiluzorii.

Charles Fourier (gânditor francez, 1772-1837) este
considerat ca unul dintre întemeietorii socialismului utopic, inițiator al unor
concepte seminale pentru teoriile sociale emergente. De exemplu, este creditat
cu numirea scandalosului-pe atunci- feminism.

De extracție mic-burgheză, Charles Fourier a fost
în situația de a-și proiecta ideile și acțiunile în libertate materială, dar
nelipsit de frustrarea respingerii promovate de clasele sociale superioare ale
vremii. În cazul său - bararea accesului la un anumit tip de învățământ superior (ingineria militară) l-a canalizat
pe un seducător făgaș revoluționar. Slujbele
și călătoriile prilejuite de burghezia vremii i-au generat, apoi consolidat
decepțiile privind condiția profesională și umană, adesea degradantă, a angajatului. Proletar de tip
intelectual, Fourier și-a produs cărțile la începutul secolului al XIX-lea...
fără a primi recunoaștere sau succes. Erezia socialistă sau cea feministă apăruseră, poate, prea
devreme.

Falansterul, în accepțiunea fourieristă, era proiectul-pilot al unei comunități de
500-2000 de oameni care trăiesc și muncesc pentru beneficiul comun.
Nesurprinzător - „stupul” este, de asemenea, imaginat de Fourier ca bloc de spații de lucru, educație, relaxare
și locuințe
: concept contrariant, avangardist și surprinzător pentru
începutul secolului al XIX-lea. Europa l-a refuzat prin nefinanțare, America
l-a adoptat în versiunea mai laxă a unor colonii bazate pe câteva principii-cheie, precum s-a arătat în
episodul precedent.

Un rezultat notabil și durabil al viziunii
fourieriste asupra locuirii a venit abia după un secol: blocul de apartamente propus prin 1920 de modernistul pionier
arhitect helveto-francez Charles Jeanneret (1887-1965) alias Le Corbusier, în colaborare cu
confratele său portughez Nadir Afonso (1920-2013). Probabil, a fost cel mai de
succes concept de gen, răspunzând atât cerințelor socialismului utopic, cât și
modernismului capitalist.

Lansând conceptul de falanster (combinare între grecescul phalanx - unitate de luptă și după unii - fr. monastére, după alții - stereos,
gr.solid), Charles Fourier a propus
nu numai adăpostul comun, ci și
regulile, egal contrariante, ale relațiilor interumane. De la postulări mai rafinate - de exemplu,
identificarea sărăciei, nu inegalității
la originea dezordinii sociale sau îndrăznealaconceptului muncii de
plăcere
- până la eliberarea sexuală (bazată pe consiliere, potrivire,
lipsa abuzului) și recunoașterea drepturilor femeii, Charles Fourier s-a
afirmat ca un veritabil „eretic” al începutului de secol XIX. Azi, este
considerat un pionier al socialismului utopic.

Influența Europei
occidentale, îndeosebi a culturii franceze în Țările Române, era notabilă în
secolul al XIX-lea. Era de așteptat, deci, propagarea conceptului falansterului
printr-un intelectual progresist, cu educație franco-germană.

Acest vector a fost, pentru noi, Teodor Diamant
(n. Mehtupciu, 1810 - doar 1841), tânăr cu studii (nefinalizate prin diplome)
în matematică la Paris și Berlin, expus ideilor avangardiste precum socialismul
utopic, accentuate de condiția de discipol al lui Charles Fourier.

Revenit în țară, Diamant găsește o „replică” a atitudinii
vest-europene la propunerile vizând proiecte-pilot fourieriste: interes
teoretic, dar abținere de la alocarea resurselor înființării unor falanstere.

Și totuși... un concurs de împrejurări face ca moșia
Scăeni –
obiect al unui litigiu bănesc – să devină scena organizării
falansterului românesc. Era un simplu act de oportunitate financiară, evitarea
plății unei datorii a proprietarului prin arendarea formală către o
colectivitate adusă de promotorul Teodor Diamant, pentru întemeierea falansterului de la Scăeni.

Formal, acesta se înființează în martie 1835, sub
denumirea Societatea agronomică și manufacturieră sau Colonia soților
agronomi
. Numărând cel mult 80-100 de membri (la înființarea falansterului,
doar 10 suflete), grupul era semnificativ mai mic decât preconizata populație
de 500-2000 de oameni care, teoretic, ar fi asigurat viabilitatea proiectului.
De notat că Fourier propusese, pe baza unor criterii proprii care ar putea
părea exotice, un minimum ideal de 1620 de aleși.

Cu oameni lipsiți de resurse și tocmai de aceea dispuși a
fi parte a unui sistem promițător, Colonia nu putea supraviețui prin ea
însăși. Nici asumarea organizării, de către Diamant, nu adăuga decisiv. Era
nevoie de sprijinul material și antreprenorial constant al unui om avut – în
acest caz, proprietarul moșiei, un anume boier Bălăceanu.

Acel sprijin nu a venit. Explicația prin tertipul
„nobilei” puneri la dispoziție a moșiei pentru amânarea sau anularea unor
datorii financiare, pare imediată: proprietarul nu ar fi vizat niciodată
efortul considerabil de susținere a unei comunități socio-agrare experimentale.
Falansterul de la Scăeni a sucombat după un an.

Într-o nefericită convergență, Teodor Diamant se stinge
tânăr, la numai câtiva ani de la fiascoul proiectului utopic pe care îl
susținuse cu inteligență și zel. Câteva repere biografice pot fi ilustrative
pentru profilul tânărului utopist român, activ în plină perioadă revoluționară
europeană - primele decenii ale secolului al XIX-lea.

Beneficiar și absorbant al unei educații îngrijite,
Teodor (Mehtupciu) Diamant a studiat, în țară, la Colegiul Sfântul Sava,
avându-i profesori pe Gheorghe Lazăr și Eufrosin Poteca. Cunoașterea unor limbi
străine moderne și clasice denota expunere culturală și capacitate de
înțelegere și asimilare a cunoștințelor specifice noii Europe. Deja menționat –
studiul matematicilor la Paris și Berlin consolidează imaginea unui intelect
capabil a trece punți formale, teoretice, inaccesibile multor umaniști.

După eșecul falansterului de la Scăieni, Teodor Diamant
nu a mai reușit remobilizarea forțelor pentru un eventual secund experiment,
chiar beneficiind de experiența primei implicări. Profesează ca inginer
topograf, dar moare de tuberculoză câțiva ani mai târziu, în 1841.

Într-un ecou târziu, cu conotație politică, regimul
comunist îi publică, în anul 1956, volumul Scrieri
economice
. Un avangardist român, chiar utopic, al socialismului, era bun de
capitalizat. Însă, în același timp, experimentul
Scăieni a fost ținut sub relativă tăcere: oricât de ajustabil
propagandistic, fusese, totuși, un eșec. De asemenea, Diamant (în filiația lui
Fourier) nu ataca proprietatea privată, considerând-o compatibilă cu libertatea,
justiția și ordinea socială. Falansterul nu era, din perspectiva esențială a
proprietății, un C.A.P. În plus, era fezabil, după Diamant și
Fourier, fără revoluție politică și fără reformă religioasă: greu de acordat cu
socialismul!

Subiectul
a fost, bineînțeles, disecat, discutat și disputat în cheie socio-politică, documentară,
artistică sau publicistică. Exemple sunt: monografia Falansterul de la Scăieni (1966)de Zigu Ornea și I. Cojocaru, filmul Falansterul
(1979) regizat de Savel Stiopul - ambele marcate de amprenta propagandistică a
vremii; mai recent, „polul” sociologic ieșean a oferit cartea Utopia. Imaginarul social între proiecție și realitate
(2015), a conf. univ. dr. Teodora Prelipcean, respectiv eseul Utopism în context istoric al istoricului Florea Ioncioaia.

În plan publicistic, vă semnalăm contribuțiile colegilor din Radio disponibile online la: http://www.romania actualitati.ro/mituri_si_utopii_falansterul_lui_theodor_diamant-59027,  respectiv la http://www.eualegromania.ro/2018/10/25/falansterul-de-la-scaieni-un-curent-de-gandire-din-faza-de-inceput-a-miscarii-socialiste/, precum și articolele publicației online Historia, de exemplu https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/falansterul-de-la-scaieni-un-experiment-social-uitat.

Sunteți, ca
de obicei în seria Erezii moderne,
invitați la reflecție, stimați cititori și radio-ascultători!

redactor: Florin VASILIU

Însemnătatea unei comunităţi artistice

Însemnătatea unei comunităţi artistice

Solidaritatea de breaslă încă există și ne bucurăm de ea, cu fiecare eveniment reușit. În perioada 13 -24 mai...

Însemnătatea unei comunităţi artistice
Radu Gheorghian - „În gravură încerc să explorez și alte zone legate de literatură,  de religie, de istorie”

Radu Gheorghian - „În gravură încerc să explorez și alte zone legate de literatură, de religie, de istorie”

Artiștii plastici Radu Gheorghian și Victoria Ileana Dragomirescu au expus la Galeria Simeza , pictură și grafică în...

Radu Gheorghian - „În gravură încerc să explorez și alte zone legate de literatură, de religie, de istorie”
Alexandru Mărginean - „Undeva, sub umbrela postmodernismului putem să facem ce vrem, amestecăm curentele…”

Alexandru Mărginean - „Undeva, sub umbrela postmodernismului putem să facem ce vrem, amestecăm curentele…”

Artiștii Alexandru Mărginean și Teodor Ștefan expun împreună, până pe 30 mai 2024 , pictură și grafică la...

Alexandru Mărginean - „Undeva, sub umbrela postmodernismului putem să facem ce vrem, amestecăm curentele…”
Tudor Zbârnea –”Expoziția probează consolidarea identității culturale comune…”

Tudor Zbârnea –”Expoziția probează consolidarea identității culturale comune…”

Muzeul Național de Artă al României și Muzeul Național de Artă al Moldovei din Chișinău au organizat la București...

Tudor Zbârnea –”Expoziția probează consolidarea identității culturale comune…”
Rațiunea numerelor iraționale (p1: π)
Erezii moderne 02 Mai 2024, 05:00

Rațiunea numerelor iraționale (p1: π)

• Un număr irațional este acela care – după cum îi arată numele -  nu poate fi reprezentat printr-un...

Rațiunea numerelor iraționale (p1: π)
Sergiu Mișcoiu: „Președintele Parlamentului European este obligat să creeze un cadru consensual de înțelegere prin care Parlamentul să aibă o poziție comună”
YOU + EU 2024 29 Aprilie 2024, 15:29

Sergiu Mișcoiu: „Președintele Parlamentului European este obligat să creeze un cadru consensual de înțelegere prin care Parlamentul să aibă o poziție comună”

Autor: Luana Pleșea   La data de 2 iulie 2019 avea loc ședința constitutivă a celei de-a noua legislaturi a...

Sergiu Mișcoiu: „Președintele Parlamentului European este obligat să creeze un cadru consensual de înțelegere prin care Parlamentul să aibă o poziție comună”
Generația Z: O Uniune Europeană pentru toți tinerii sau doar pentru elite? Au toți tinerii acces la oportunitățile UE destinate lor?
GenZ Podcast 27 Aprilie 2024, 18:19

Generația Z: O Uniune Europeană pentru toți tinerii sau doar pentru elite? Au toți tinerii acces la oportunitățile UE destinate lor?

Autor: Luoana Pleșea   Pentru mulți cetățeni europeni, politicile Uniunii Europene sunt complexe, greu de înțeles,...

Generația Z: O Uniune Europeană pentru toți tinerii sau doar pentru elite? Au toți tinerii acces la oportunitățile UE destinate lor?
Artistul Mihai Marcu –“din noroiul uşor zvântat făceam în copilărie un  măr, o pară”

Artistul Mihai Marcu –“din noroiul uşor zvântat făceam în copilărie un măr, o pară”

Sculptorul Mihai Marcu s-a născut la Colilia, Ialomița, în anul 1939.   În anul 1957 a obtinut Diploma de...

Artistul Mihai Marcu –“din noroiul uşor zvântat făceam în copilărie un măr, o pară”
Ascultă live

Ascultă live

19:00 - 21:00
Teatrul Național Radiofonic
Ascultă live Radio România Cultural
19:05 - 19:30
SMART BOX
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
19:00 - 20:00
Français 2
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
19:00 - 20:00
DEDICAȚII MUZICALE
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
19:03 - 21:00
Pasaj urban - Dialoguri multiculturale
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru