Ascultă Radio România Cultural Live

Idei în nocturnă- Pagini de Istorie, marți 12 aprilie 2022, Radio România Cultural (21.10- 22).  „Ștefan, Ștefan, Domn cel Mare ”! Invitat, prof. dr. Sergiu Iosipescu

12 Aprilie 2022, 07:00

Realizator, Dan Manolache.

„Ștefan, Ștefan, Domn cel Mare,

Seamăn pe lume nu are

Decât numai mândrul Soare!

Din Suceava când el sare,

Pune pieptul la hotare

Ca un zid de apărare!

Convingerea creia îi dădea glas Alecsandri este încă vie şi astăzi mai ales în Moldova. Călatorind prin satele de peste Milcov sau de peste Prut în căutarea mărturiilor vremurilor vechi, vom afla că mai în tot locul, biserici sau poduri, iazuri sau cetăţi sunt legate, intr-un fel sau altul de numele marelui voievod. Nimic nu pare a se fi schimbat din vremea în care Mihail Kogâlniceanu consemna:„Lui Ștefan cel Mare românul îi atribuie tot ce-i pare curios, mare, vitejesc și chiar neînțeles în pământul nostru. Orice cetate, orice zid, orice val, orice șanț, întreabă-l cine le-au făcut; el îți va răspunde: Ștefan cel Mare. Orice pod, orice biserică, orice fântână, orice curte sau palat vechi, el le va raporta eroului său. Orice bunătate, orice așezământ a căruia rămășițe se mai trăgănează până astăzi, orice legiuire ominească, orice puneri la cale înțălepte Ștefan vodă le-au urzit, îți va zice el, și iar Ștefan vodă.

În sfârșit, acest domn, pentru moldoveni rezumă toate faptele istorice, toate monumentele, toate isprăvile și instituțiile făcute în cinci veacuri, de atâția stăpânitori.”

Vom consacra emisiunea din această seară lui Ștefan cel Mare pentru că drumul său spre neuitare a început în 1457 când, la 14 aprilie, “Ştefan vodă strâns-au boierii ţării şi mai mari şi mai mici şi altă curte măruntă dimpreună cu Mitropolitul Teoctistu la locul numit Direptate şi i-au întrebatu pe toţi: ieste-le cu voie tuturor să le fie Domn? Ei au strigat într-un glas: În mulţi ani de la Dumnezeu să domneşti!”

Va fi fost scena înfăţişată, două secole mai târziu, de Grigore Ureche aidoma celei reale? Greu de răspuns.

Ştim însă că domnia lui Ştefan, care a durat 47 de ani şi 3 luni, a rămas în istorie. Nu vom stărui asupra faptelor, în general bine cunoscute.

A fost Ştefan cu adevărat mare? Da, susţine Papa Sixtus al IV-lea care, lăudându-i lupta împotriva Porţii Otomane, vorbeşte despre înţelepciune, bărbăţie, strălucire….

A fost Ştefan cu adevărat sfânt? Din nou da. Acelaşi Papă îl numeşte „atletul lui Hristos”.

A fost el drept? Cronicarul are îndoieli atunci când recunoaşte că „de multe ori la ospeţe, omora fără giudeţu”. Să nu privim însă faptele de demult cu exigenţa de multe ori absentă în evaluarea prezentului….O privire mult mai obiectivă ne oferă cei care i-au fost contemporani sau apropiați în timp. De pildă cronicarul polonez Jan Dlugosz care, în cuvinte puține, ne oferă și el o adevărată sinteză a domniei lui Ștefan :„În anul 1504, în 2 iulie, marţi, ora 1 după răsăritul soarelui, din voia destinului, muri Ştefan, voievodul Moldovei, împovărat de lupte, bătrâneţe şi podagră. Natura îl făcuse norocos, isteţ şi viteaz. El alungase din Moldova pe regele unguresc Matia, bătut în oraşul Baia şi lovit el însuşi în trei locuri la spate. Tot el – minunată faptă – înfrânse cu o mână de oameni şi alungă cu ruşine pe sultanul Mahomed, care avea 120.000 de ostaşi. Tot el, cu arma în mână, alungase peste hotarele Moldovei pe regele polon Ioan Albert, călcând învoiala prin care i-a fost asigurată de mai înainte libera ieşire a acestuia din ţară. Tot el zdrobi, mai de multe ori, şi respinse pe tătarii de dincolo de Volga şi pe cei din Crâm. O, bărbat triumfal şi victorios, care biruişi pe toţi regii învecinaţi! O, om fericit, care te bucuraşi de toate darurile, câte natura altora numai în parte le dă: unii înţelepţi şi vicleni, alţii viteji şi drepţi, alţii iarăşi cu noroc împotriva duşmanilor. Tu singur le avuşi hărăzite toate laolaltă: drept-prevăzător, isteţ, biruitor al tuturor duşmanilor! Nu degeaba trebuie socotit printre eroii secolului nostru.”

Ceea ce cu siguranță a rămas peste timp este icoana sa, încă vie. Așa se face că ajutorul lui este invocat la vremuri de cumpăna aşa cum a făcut-o Mihai Eminescu:

“Ștefane Măria Ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las’ Archimandritului
Toata grija schitului,
Lasă grija Sfinților
În seama părinților,
Clopotele să le tragă
Ziua ‘ntreagă, noaptea ‘ntreagă,
Doar s’a ‘ndura Dumnezeu,
Ca sa ‘ți mântui neamul tău!
Tu te ‘nalța din mormânt,
Să te- aud din corn sunând
Și Moldova adunând.
De-i suna din corn odată,
Ai s’aduni Moldova toată,
De-i suna de doua ori,
Îți vin codri ‘n ajutor,
De-i suna a treia oară
Toți dușmanii or sa piară”

Să purcedem la demitizarea lui Vodă Ştefan? Cine şi de ce ar îndrăzni să supere o….legendă?

Pagini de Istorie - Primăvara anului 1944, război pe teritoriul României

Pagini de Istorie - Primăvara anului 1944, război pe teritoriul României

În cadrul emisiunii Pagini de Istorie , pe parcursul acestui an vom programa mai multe ediții în care vom...

Pagini de Istorie - Primăvara anului 1944, război pe teritoriul României
Idei în nocturnă - Pagini de Istorie: NATO, trei sferturi de veac de existență. Istorie și actualitate

Idei în nocturnă - Pagini de Istorie: NATO, trei sferturi de veac de existență. Istorie și actualitate

Vom vorbi în emisiunea din această seară, alături de prof. univ. dr. Dragoș Petrescu , despre istoria și...

Idei în nocturnă - Pagini de Istorie: NATO, trei sferturi de veac de existență. Istorie și actualitate
Idei în nocturnă- Pagini de Istorie: Tezaurul Băncii Naționale a României de la Moscova – un drept de creanță mai vechi de un secol

Idei în nocturnă- Pagini de Istorie: Tezaurul Băncii Naționale a României de la Moscova – un drept de creanță mai vechi de un secol

Pagina de istorie vă invită să urmăriți în această seară  o emisiune specială, cu...

Idei în nocturnă- Pagini de Istorie: Tezaurul Băncii Naționale a României de la Moscova – un drept de creanță mai vechi de un secol
Idei în nocturnă - Pagini de Istorie: România-Turcia, relații diplomatice (1938-1944)

Idei în nocturnă - Pagini de Istorie: România-Turcia, relații diplomatice (1938-1944)

Idei în nocturnă-Pagini de Istorie, marți 19 martie 2024, la Radio România Cultural (21:10- 22:00). Invitat, prof. univ. dr....

Idei în nocturnă - Pagini de Istorie: România-Turcia, relații diplomatice (1938-1944)
Idei în nocturnă- Pagini de Istorie: „Trecute vieți de doamne și domnițe”.  Invitat, academician Georgeta Filitti

Idei în nocturnă- Pagini de Istorie: „Trecute vieți de doamne și domnițe”. Invitat, academician Georgeta Filitti

marți 12 martie 2024, ora 21.10 Realizator, Dan Manolache   Am preluat pentru motto-ul emisiunii titlul celebrei cărți a...

Idei în nocturnă- Pagini de Istorie: „Trecute vieți de doamne și domnițe”. Invitat, academician Georgeta Filitti
Idei în nocturnă - Pagini de Istorie: Regimul comunist din România și dimensiunea sa criminală

Idei în nocturnă - Pagini de Istorie: Regimul comunist din România și dimensiunea sa criminală

Idei în nocturnă-Pagini de Istorie, marți 5 martie 2024, la Radio România Cultural (21:10- 22:00). Invitat, prof. univ. dr....

Idei în nocturnă - Pagini de Istorie: Regimul comunist din România și dimensiunea sa criminală
Idei în nocturnă - Pagini de Istorie: Lumea în care trăim. Democrație, tendințe totalitare, dictatură, manipulare, perspective
Idei în nocturnă - Pagini de istorie 27 Februarie 2024, 07:15

Idei în nocturnă - Pagini de Istorie: Lumea în care trăim. Democrație, tendințe totalitare, dictatură, manipulare, perspective

Idei în nocturnă-Pagini de Istorie, marți 27 februarie 2024, la Radio România Cultural (21:10- 22:00). Invitat, prof. univ....

Idei în nocturnă - Pagini de Istorie: Lumea în care trăim. Democrație, tendințe totalitare, dictatură, manipulare, perspective
Idei în nocturnă - Pagini de Istorie: Elisabeta, prima Regină a României. Invitat - dr. Narcis Dorin Ion, directorul general al Muzeului Peleș
Idei în nocturnă - Pagini de istorie 20 Februarie 2024, 07:00

Idei în nocturnă - Pagini de Istorie: Elisabeta, prima Regină a României. Invitat - dr. Narcis Dorin Ion, directorul general al Muzeului Peleș

Idei în nocturnă - Pagini de Istorie, marți 20 februarie 2024, la Radio România Cultural (21:10- 22:00). Realizator: Dan...

Idei în nocturnă - Pagini de Istorie: Elisabeta, prima Regină a României. Invitat - dr. Narcis Dorin Ion, directorul general al Muzeului Peleș
Ascultă live

Ascultă live

12:30 - 13:00
Discuri de cinci stele
Ascultă live Radio România Cultural
10:10 - 13:00
PRIETENII DE LA RADIO
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
Acum live
Radio România Internaţional 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
12:20 - 14:00
VIAȚA LA ȚARĂ
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
11:03 - 15:00
Pulsul zilei
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru