Poeți la Maraton Grigore Șoitu: “Mizez foarte mult pe rolul terapeutic al poeziei”
19 August 2022
Poete la Maraton. Rozana Mihalache:” Să scrii poezie e un act de curaj, să publici poezie e o săritură în gol, fără plasă de siguranță, să-ți citești poezia, cu voce tare, în public… ei bine, e un fapt îngrozitor de intim”
21 August 2022

Poeți la Maraton. Tudor Voicu:” Trebuie să recunoaștem că autenticitatea Maratonului de Poezie și Jazz vine și din diversitatea autorilor prezenți și a libertății lor de a se înfățișa publicului.”

FOTO Mihaela Petre

Miercuri, 31 august 2022, de Ziua Limbii Române, între orele 19.00-22.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu, nr.8 ), va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XIV-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. 20 de nume importante din generații și geografii literare diferite vor susține lecturi publice de câte 5 minute. Sunt invitate 9 poete – Ioana Crăciunescu, Rozana Mihalache, Adelina Pascale, Simona Popescu, Livia Roșca, Andra Rotaru, Ana Săndulescu, Gabriela Toma și Miruna Vlada– alături de 11 poeți –Teodor Dună, Bogdan Ghiu, Sorin Gherguț, Florin Iaru, Ioan Matiuț, Andrei Novac, Dan Pleșa, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu,  Grigore Șoitu și Tudor Voicu. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Albert Tajti (pian) și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru. 

Dan Mircea Cipariu și Anamaria Spătaru au adresat câteva întrebări invitaților. 

Răspunde poetul Tudor Voicu:

Acum 14 ani se lansa Maratonul de Poezie și Jazz. La o repede ochire, cum ar fi spus Cornelia Maria Savu, prezentă la prima ediție a evenimentului, cum rezonezi cu Maratonul de Poezie și Jazz? Cu ce imagini ori cu ce stihuri asociezi Maratonul de Poezie și Jazz?

Dragilor, în primul rând vă mulțumesc că mă trimteți cu gândul acum 14 ani (n-am mai fost de mult acolo) și că-mi reamintiți cum e pe ”cealaltă” baricadă a interviului. Realizez că la prima ediție a Maratonului de Poezie și Jazz aveam incredibila vârstă de 20 de ani, iar în materie de expunere poetică descopeream veteranul agonia.ro, pe scriitori îi vedeam doar la târgurile de carte, citeam toate revistele literare, vorbeam cu prietenii de la telefonul public și nu prevedeam viitorul intruziv al ecranelor din viața noatră. Așadar nu am aflat de lansarea Maratonului, aș fi fost acolo și mi-ar fi plăcut. Totuși, iată că s-au adunat șapte ediții de când sunt martorul acestui eveniment, pe care (încă) îl asociez cu forfota boemă din Noaptea Muzeelor de la BCU, cu vocea lui Dan Cipariu, cu Mike Godoroja & Blues Spirit și cu Radio România Cultural.

Versuri memorabile, sigur, țin minte că într-o noapte, după ce am plecat de la Maraton cu Adrian Suciu și câțiva alți prieteni ne-a urmărit ireversibil un distih al lui Sorin Gherguț: ”Mici, muștar, pâinică, bere/mi-au fost în viață repere”. Trebuie să recunoaștem că autenticitatea Maratonului de Poezie și Jazz vine și din diversitatea autorilor prezenți și a libertății lor de a se înfățișa publicului. Rememorez în cazul ăsta reprezentația poetului Răzvan Țupa, de acum câțiva ani (cine nu știe despre ce e vorba, să caute, e mult mai interesant). Dincolo de amintiri exotice și exuberante, mă gândesc că Maratonul e o șansă extraordinară de a asculta într-o singură seară pe unii dintre cei mai buni și iubiți scriitori contemporani, ceea ce este, de fiecare dată, emoționant.

Suntem puși față în față cu războaie, cu pandemii, cu lumi virtuale care încearcă tot mai mult să confiște ”umanitatea din ochiul de sticlă”. Și totuși în acest ”prezent de azi pe mâine”, cum ar fi spus Traian T. Coșovei, și el prezent la prima ediție a Maratonului de Poezie și Jazz, ce rol, cu mască ori fără mască, mai au poezia, blues-ul ori jazz-ul?

Prezentul de azi pe mâine”, expresie pe care numai Traian T. Coșovei putea să o armeze cu încărcătură mistic-poetică, este un modus vivendi nu doar al artistului, ci și al omului care se izolează de spiritualitate. Până într-o zi, când ”de mâine” nu mai există. ”Prezentul de azi pe mâine” mă duce la îndemnul Sfântului Simeon cel Nebun întru Hristos: ”Așa să trăiești pe pământ: ca și cum nu ai fi, dar, la plecare să lași un gol în urma ta.”

Poezia, blues-ul, jazzul, arta au rolul vital de a ne forma și întări credința că nu suntem doar carne și oase, că simțim, că există o forță dincolo de puterea noastră rațională, o forță pe care tot încercând să o intuim, iată, am dat naștere unor manifestări care întruchipează, probabil, cea mai curată latură a umanității. Zic curată, pentru că poezia și muzica se ridică deasupra dualismului, de aceea nu avem rețete pentru ele, de aceea discuțiile despre ce este sau nu este poezia sunt întotdeauna interminabile și de aceea poezia, muzica, arta nu vor fi niciodată corecte politic. Această intuiție a ”golului” pe care-l putem lăsa în urmă are și ea nevoie de exercițiu, iar Maratonul de Poezie și Jazz e un prilej de nebănuite posibilități spirituale.

Ce locuri reale ori imaginare ți-ai dori să vizitezi pentru un declic creator? Unde ai avea tihnă pentru cercetări interioare și poetice?

Cred că nu sunt singurul care visează un loc rupt de cotidian, de betoane și trafic în care să poată scrie cartea cărților. Cu timpul am realizat că dorința asta e un mit, fiindcă scrisul nu poate fi condiționat exclusiv de exterior, iar lupta cu propria minte nu încetează nicăieri. Tihna este un unghi, o atitudine posibilă chiar și în cea mai cruntă agitație, iar declicul se produce fără niciun avertisment, fără să-i așezi un covor roșu înainte. Important e să te coordonezi cu această mișcare abruptă care-ți spune ceva și, indiferent de context, să capturezi ideea, versul, imaginea revelate.

Însă mi-aș dori să vizitez Maratonul de Poezie și Jazz la prima ediție, acum 14 ani. Să prind un scaun lângă Traian T. Coșovei și Cornelia Maria Savu. Apoi să mergem în grădina Muzeului Literaturii din Bd. Dacia, unde aș tăcea până dimineață. Această imposibilitate ar fi un declic creator de cursă lungă.

Ce fapte culturale și artistice ai exersat ori exersezi în vacanța de vară?

Din fericire pentru mine și Simona, Ema noastră de un an jumate e un exercițiu artistic zilnic: dans, desen pe hârtie și mobilă, reorganizarea primelor rafturi de bibliotecă, reprezentări vizuale abstracte cu brocoli și piept de pui, rostirea și redenumirea tuturor obiectelor și animalelor reale și imaginare și multe altele. Am scris puțin, am citit puțin mai mult, am dialogat pentru Agenție cu Bogdan Suceavă, am jurizat cu atenție și entuziasm pentru Concursul Național pentru Debut în Poezie și Jurnalism Cultural ”Traian T. Coșovei” 2022. Pe lângă aceste îndeletniciri culturale de vacanță mă pot lăuda că vara lui 2022 mi-a adus o experiență cu totul inedită și plină de sens la sesiunile de ”renshi virtual art”, de la Atelier 030202, unde am scris și desenat la opt mâini alături de poeți și artiști vizuali. Și iată că, prin bunăvoința și aprecierea organizatorilor, vacanța mea de vară culturală se încheie ideal cu un recital la Maratonul de Poezie și Jazz, în grădina MNLR din Str. Krețulescu 8.

Pe 31 august e Ziua Limbii Române. Cu ce titlu/obiect/produs cultural ori imagine poetică ai asocia limba română?

Deloc întâmplător nu am (sau nu avem) amintiri clare dinainte de a vorbi. Abia împlinisem patru ani când, în unele seri, tata îmi citea integral ”Luceafărul”, la geam, cu fereastra deschisă, la etajul 4 din 4 al unui bloc din Ferentari. Credeam fiecare cuvânt, mai ales că basmul se petrecea pe cerul liber și înstelat de deasupra ochilor mei, eram hipnotizat de muzica versurilor și de poveste. Asociez limba română cu familia, cu poezia și cu libertatea de a crede.

Tudor Voicu (n. 29 aprilie 1988, București) este editor coordonator AgențiadecArte.ro, redactor InfoART și autor al volumului de poezii ”sticle goale fiare vechi” (Editura Tracus Arte, 2016). A publicat poezii, cronici de carte și teatru, interviuri și reportaje în mai multe antologii, publicații online și tipărite. A susținut lecturi publice în cadrul unor evenimente precum ”Festivalul Internațional de Poezie București”; ”Festivalul Națiunilor Centenare de la București – PoetArt 100”; ”Festivalul Strada de C’Arte”; ”Maratonul de Poezie Online”; ”Maratonul de Poezie și Jazz” etc. I s-au tradus poezii în limbile engleză, franceză și arabă. Este absolvent al Universității din București (Facultatea de Litere – Comunicare și Relații Publice), membru Direcția 9, UZPR și operascrisă.ro.