PORTRET: 251 de ani de la naşterea marelui compozitor german Ludwig van Beethoven – „Titanul de Bonn”

La 17 decembrie 1770, era botezat compozitorul Ludwig van Beethoven, aceasta fiind unica dată oficială cunoscută pentru a marca naşterea în acele timpuri.

Vineri, 17 decembrie 2021, marcăm aşadar 251 ani de la naşterea unuia dintre cei mai importanţi compozitori din istoria muzicii, un creator vizionar, reprezentant excepţional al clasicismului vienez, dar, în egală măsură, un umanist şi un personaj cosmopolit.

(Photo by INA FASSBENDER / AFP)

Ludwig van Beethoven s-a născut la Bonn, la 17 decembrie 1770.

Copilăria sa nu a fost tocmai fericită, fiind menţionată atitudinea dură a tatălui său, Johann, care îşi dorea ca fiul său să devină „copil minune”, urmând destinul lui Mozart.

Primele influenţe muzicale asupra viitorului geniu al muzicii le-au avut Tobias Pfeiffer, tenor într-o trupă ambulantă, violonistul Rovantini sau venerabilul Aegidius Van der Eeden, organist al Curţii.

Primul profesor cu adevărat important pentru copilul Beethoven a fost Christian Gottlieb Neefe, următorul organist al Curţii, sub influenţa căruia copilul a făcut progrese uimitoare, iar la împlinirea vârstei de 12 ani a primit postul de organist suplinitor.

Contele Waldstein, favoritul noului prinţ elector liberal Max Franz, va obţine pentru Beethoven o călătorie de studii la Viena, începută în anul 1787.

A urmat revenirea la Bonn pentru a participa la funeraliile mamei sale, iar în anul 1790, compune cantate pentru moartea lui Iosif al II-lea, pentru înscăunarea lui Leopold al II-lea, care însă vor rămâne neinterpretate, poate din cauza unor „stângăcii de concepţie”.

Totuşi compoziţiile vor ajunge în atenţia unui geniu al componisticii vieneze, Joseph Haydn – care alături de Mozart și Beethoven vor constitui trio-ul marilor personalități muzicale ale epocii clasice vieneze – care în timpul unei opriri la Bonn, îl va invita pe tânărul Beethoven să studieze susţinut alături de el.

Contele Waldstein îl va sprijini din nou pe Beethoven, care va părăsi definitiv oraşul Bonn, la 2 noiembrie 1792, pentru a se stabili la Viena.

Aici, va primi sprijinul aristocraţiei melomane, pentru a crea cele trei triouri op. 1 (1794-1795), urmate, în aceeaşi perioadă, de trei sonate op. 2 pentru pian (1795-1796). Beethoven va frecventa şi alţi maeştri, acumulând cunoştinţe tehnice semnificative.

În martie 1795, va susţine primul său mare concert vienez, demonstrând o virtuozitate pianistică ieşită din comun. Beethoven îşi dezvăluia deja personalitatea muzicală complexă, cunoaşterea deplină a meseriei.

În anii 1796 – 1798, compune sonatele op. 7 şi op. 10 pentru pian, de aici înainte, Beethoven etalându-şi modernitatea, îndrăznelile, dramatismul ieşit din comun, toate acestea regăsindu-se în „Largo e mesto” din sonata op. 10 nr. 3.

În anul 1801, apar probleme grave de sănătate: Beethoven îşi pierdea iremediabil auzul.

Cu toate acestea, va face o pasiune pentru tânăra de 17 ani Giulietta Guicciardi, o apariţie frivolă care cucerea Viena. Îi va dedica sonata op. 27 nr. 2, „Sonata lunii”, însă Giulietta se va căsători cu contele Gallenberg lăsându-l pe Beethoven pradă singurătăţii şi disperării.

În anul 1804, Simfonia a III-a, o veritabilă capodoperă de gen, devoala gândirea orchestrală inovatoare a lui Beethoven.

În anul care a urmat, Beethoven definitiva unica lui operă, „Fidelio”, iniţial intitulată „Leonora”, care va fi prezentată în premieră la 20 noiembrie 1805, într-o sală aproape goală din Viena invadată de trupele lui Napoleon, un eşec colosal. Au urmat modificări ale partiturii iniţiale şi reluarea reprezentaţiei, la 29 martie 1806, cu ecouri mult îmbunătăţite. „Fidelio” este considerată prefigurarea dramei muzicale moderne, iar partitura va fi definitivată abia opt ani mai târziu, primind, în cele din urmă recunoaşterea binemeritată.

Au urmat, după anul 1808, Simfonia a IV-a, sonata op. 53, dedicată contelui Waldstein, cu o scriitură pianistică revoluţionară, grandioasa sonată op. 57 „Appassionata”, concertul pentru vioară, al patrulea concert pentru pian, dedicat arhiducelui Rudolf şi cele trei cvartete op. 59, apoi simfoniile a cincea şi a şasea, interpretate, în primă audiţie, în acelaşi concert, la 22 decembrie 1808.

În fapt, Simfonia a V-a este lucrarea beethoveniană cea mai celebră şi care, alături de Simfonia a IX-a – cu prima audiţie la 7 mai 1824 – , a stârnit cele mai multe comentarii.

În decembrie 1826, Beethoven avea ciroză hepatică, iar după patru luni de suferinţe cumplite, la 26 martie 1827, moare la Viena, la vârsta de 56 de ani.

Funeraliile sale, desfăşurate la 29 martie, au fost fastuoase, la ele participând peste 20.000 de persoane. A fost înmormântat în cimintirul Währinger, însă a fost ulterior de două ori exhumat și reîngropat în Cimitirul Central (Zentralfriedhof) din Viena.

Beethoven a lăsat în urma sa o operă excepţională:

– 9 simfonii (a 3-a Eroica, a 5-a a Destinului, a 6-a Pastorala, a 9-a cu finalul „Odă bucuriei” pe versuri de Friedrich von Schiller, adoptată ca imn oficial al Uniunii Europene)

– 5 concerte pentru pian și orchestră (remarcabile sunt al 4-lea și al 5-lea, „Imperialul”)

– Un concert pentru vioară și orchestră

– „Missa solemnis”

– 32 de sonate pentru pian (printre care a 8-a Patetica, a 14-a Sonata Lunii, a 23-a Appassionata)

– Sonate pentru vioară și pian (mai cunoscută „Sonata Kreutzer”)

– 16 cvartete pentru coarde

– Opera „Fidelio”

Aproximativ 1.000 de evenimente în toată Germania au fost dedicate muzicii marelui Ludwig van Beethoven, în anul în care marcăm 250 de ani de la nașterea sa.

Unul dintre momentele marcante ale anului aniversar, care s-a deschis oficial pe 16 decembrie 2019 la Bonn – cu o seară înaintea zilei de naștere a lui Beethoven – a fost concertul London Symphony Orchestra, dirijat de Sir Simon Rattle și cu participarea solistei Lisa Batiashvili (vioară).

Anul jubiliar se încheie pe 17 decembrie 2020, cu Simfonia a 9-a, interpretată la Bonn de West-Eastern Divan Orchestra dirijată de Daniel Barenboim.

La aniversarea a 250 de ani de la naşterea compozitorului, Radio România Muzical, unicul post de radio din România dedicat muzicii clasice, a pregătit un bogat program care să marcheze „Ziua Beethoven”, în 17 decembrie 2020.

Astfel, între orele 7.00 şi 24.00, au fost programate nu mai puţin de 7 emisiuni care urmăresc cronologic creaţia Beethoven, cu lucrările cele mai importante, în interpretări consacrate.

În cadrul emisiunii care debutează la ora 7.00, pot ascultate primele opusuri din genurile care l-au consacrat pe Ludwig van Beethoven: trio cu pian, sonata pentru pian, sonata pentru vioară şi pian, sonata pentru violoncel şi pian, concertul pentru pian şi orchestră, cvartetul de coarde. Realizator Andreea Kiseleff.

De la ora 10.00 pot fi reascultate cele două rubrici „Copilărie de compozitor” dedicate de Liviu Peţu lui Ludwig van Beethoven, continuând cu audiţia Simfoniilor I şi a II-a, Romanţelor pentru vioară şi orchestră, printre altele, într-o selecţie realizată de Ştefan Costache.

De la ora 13.05, Sorina Bobeico prezintă Simfonia a III-a, „Eroica”, Sonata pentru pian Appassionata şi selecţiuni din singura operă semnată de Beethoven, Fidelio.

De la ora 15.30, sunteţi invitaţi să ascultaţi înregistrarea concertului cameral propus de Radio România Muzical pentru sărbătorirea anului Beethoven 250, un concert cameral din cadrul proiectului „Moştenitorii României muzicale” organizat de Radio România Muzical şi Rotary Club Pipera. Special pentru acest concert a fost comandată o lucrare inspirată de Beethoven compozitorului Dan Dediu – astfel s-a născut Cvartetul nr. 7 Fur Ullise, care poate fi ascultat pe 17 decembrie în primă audiţie radiofonică. Alături de această lucrare, în programul propus de celebrul Cvartet Arcadia din Cluj figurează Cvartetul op. 131 de Beethoven. Înregistrarea concertului a fost realizată pe 1 noiembrie 2020, la Sibiu, în cadrul Stagiunii Florescu, Fernandez & Friends.

De la ora 17.00, Irina Cristina Vasilescu continuă parcursul cronologic al creaţiei beethoveniene: pot fi ascultate, printre altele, două celebre concerte: nr. 4 pentru pian şi orchestră şi unicul concert de Beethoven pentru vioară şi orchestră.

De la ora 19.00, Larisa Clempuş vă invită la prima audiţie radiofonică a discului Beethoven 250 propus de Editura Casa Radio în cadrul colecţiei Radio România Muzical. Simfoniile a V-a şi a VII-a, interpretate de Orchestra Naţională Radio, sub bagheta a doi mari dirijori, Horia Andreescu şi Cristian Măcelaru, împreună cu mărturiile lor despre viziunea personală asupra acestor celebre partituri beethoveniene.

De la ora 20.30, Laura Mânzat aduce în prim plan binecunoscutul concert nr. 5 pentru pian şi orchestră „Imperialul”, emblematica Simfonie a IX-a cu „Oda bucuriei”, actualul imn al Uniunii Europene, ultima sonata pentru pian, op. 111, dar şi două cvartete din creaţia târzie a Titanului de la Bonn: op. 132 şi op. 135, acesta din urmă, ultima creaţie din catalogul opusurilor beethoveniene.

(Photo by INA FASSBENDER / AFP) /

Ziua Beethoven se desfăşoară şi pe contul facebook Radio România Muzical, devenit în ultimele luni una dintre cele mai mari scene virtuale româneşti pentru muzica clasică.

De la ora 18.00 poate fi vizionată înregistrarea realizată în 1 noiembrie 2020 la Sibiu de Cvartetul Arcadia, iar de la ora 20.00, ultimul concert din cadrul festivalului SONORO, susţinut pe 9 decembrie 2020, având creaţia beethoveniană în prim plan.

De la ora 19.00, LIVE, concertul susţinut de Orchestra Filarmonicii George Enescu, cu Cristian Măcelaru dirijor şi pianistul Daniel Ciobanu solist programează Simfonia a III-a şi Concertul nr. 4 pentru pian şi orchestra figurează în program.

Marcarea aniversării Beethoven 250 continuă până la finalul anului, prin difuzarea pe undele radio a două concerte emblematice: pe 24 decembrie, de la ora 17.00, poate fi ascultată înregistrarea concertului susţinut pe 17 decembrie la Ateneul Român de Orchestra Filarmonicii George Enescu. Iar pe 31 decembrie, de la ora 15.30, concertul susţinut de West Eastern Divan Orchestra, dirijor Daniel Barenboim la Bonn, pe 17 decembrie 2020, chiar în oraşul unde s-a născut Beethoven.

RADOR: Razvan Moceanu