Amintiri din temniţele comuniste – ADRIAN MARINO

Radio România Cultural va difuza, în perioada 30 septembrie – 16 decembrie, mărturii ale oamenilor de cultură români care au făcut închisoare politică în anii dictaturii comuniste.

Publicul va putea asculta zilnic voci ale unor intelectuali precum Valeriu Anania, (Bartolomeu Anania, arhiepiscop al Vadului, Clujului și Feleacului), Adrian Marino, Arșavir Acterian, Teohar Mihadaș, Alexandru Paleologu, Gabriel Țepelea, Lena Constante, teologul Dumitru Stăniloaie, teologul Gheorghe Calciu Dumitreasa și mulți alții, personalități intervievate, timp de aproape 10 ani, de jurnalista Radio România Cultural, Anca Mateescu, și conservate în fonoteca radio.

Proiectul își propune sa amintească generației tinere în special faptul că, la puțin timp după ocuparea României de către sovietici și instaurarea regimului comunist, foarte mulți intelectuali români au început să fie arestați din motive politice.

Acești oameni au fost anchetați și torturați într-o perioadă în care românii puteau ajunge la închisoare pentru că îndrăzneau să spună că nu le place un roman de Zaharia Stancu sau pentru că citeau cărți scrise de Emil Cioran sau Mircea Eliade.

Înregistrările făcute de colega noastră, Anca Mateescu, sunt documente sonore unice pe piața media din Romania, iar vocile pe care publicul le va auzi la Radio România Cultural fac parte din fonoteca Radio România.

Proiectul ”Amintiri din temnițele comuniste” se va încheia la finalul anului, cu o secțiune de podcast-uri pe site-ulwww.radioromaniacultural.ro.

Postul Radio România Cultural este singurul post de radio cu acoperire naţională în FM, care produce programe exclusiv culturale, difuzând producţie originală culturală şi informaţie din toate zonele culturii, la nivel naţional şi internaţional. Detalii pe www.radioromaniacultural.ro

Eu
nu sunt pentru o viziune foarte, foarte idealizată a puşcăriei.
Eu, în cei opt ani de puşcărie, am trecut prin atâtea scene încât
am putut să îmi dau seama şi de limita de sus a omului, act de
eroism sublim şi de sacrificiu, dar şi de căderi, tot aşa de
umane şi de semnificative.

Sunt
pentru o viziune realistă a evocării din închisoare, sunt pentru
obiectivitate, nu vreau să o idealizez şi vreau să o evoc în
realitatea ei, umană. Este o realitate dură, abjectă: foame, frig,
mizerie, bătăi, umilinţe, dar au fost şi trădări, trebuie să
recunoaştem, şi cedări şi turnătorii, mă rog. Am cunoscut un
caz, o turnătorie pentru trei ţigări. Derizoriu... vă spun. Numai
cine a trecut prin puşcării poate să îşi dea seama de aceste
realităţi.

Eseist, critic și teoretician literar, Adrian Marino a obținut târziu recunoașterea meritelor sale. Deși începuse cu dreptul cariera literară, cu un doctorat luat la 26 de ani, sub îndrumarea lui Călinescu, parcursul favorabil i-a fost întrerupt de anii de detenție politică și de domiciliu obligatoriu în Bărăgan. 14 la număr. A ajuns la închisoare fiind acuzat de activitate în rândul tieneretului țărănist. S-a numărat printre puținii autori români care, trăind în România comunistă, au reușit să obțină recunoașterea internațională înainte de 1989. În 1985, Adrian Marino a primit Premiul Herder.