Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi

Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi din Bucureşti prezintă publicului o colecţie sistematizată de hărţi şi gravuri vechi capabile să introducă privitorul în universul unor epoci trecute - scene rurale sau din viaţa urbană, costume, clădiri vechi sau alte aspecte. Muzeul devine astfel o prezenţă inedită în peisajul cultural românesc şi nu numai, având un statut de unicat şi pe plan european.

Mari geografi antici precum Strabon, Ptolemeu, Herodot şi alţii, au descris cu amănunţime întreg teritoriul etnic românesc. Hărţile gravate după scrierile lor constituie o realitate istorică. Alături de aceştia vom afla pe marii creatori de hărţi ai Renaşterii: Lorenz Fries, Sebastian Münster - a cărui cosmografie a dominat a doua jumătate a secolului al XVI - lea, până la secolul de aur al cartografiei olandeze: Gerard Mercator, Abraham Ortelius sau Blaeu, unde, odată cu exactitatea hărţilor apare şi o îmbogăţire artistică deosebită a elementelor componente: cartuşe, chenare, figuri simbolice, florale şi animaliere care transformă harta într-o lucrare migăloasă de artă. Ei combină armonios acurateţea geografică cu frumuseţea vizuală atât cromatic cât şi compoziţional. Figurile se împletesc într-un ansamblu susţinut artistic la cel mai înalt nivel. Gravura în metal-capabilă să redea precis şi să nuanţeze într-o formă infinită subiectul, luase locul gravurii în lemn, mai greoaie şi mai puţin aptă să răspundă noilor cerinţe. Cartuşe somptuoase, elemente vegetale, arhitecturale sau scene de luptă împodobesc acum hărţile făcându-le veritabile tablouri în miniatură.

Interviu de Madalina Corina Diaconu