80 de ani de la Hiroshima. Editura Corint propune cunoașterea istoriei ca formă de apărare

Pe 6 august 1945, prima bombă atomică a fost detonată deasupra orașului Hiroshima. În câteva secunde, zeci de mii de vieți au fost șterse. În doar o zi, omenirea a pășit în epoca nucleară – una în care omul a folosit știința pentru a distruge orașe-ntregi.

Trei zile mai târziu, pe 9 august, o a doua bombă a fost lansată asupra orașului Nagasaki, confirmând că începutul erei nucleare a fost o alegere repetată.

La 80 de ani de la acest moment, Editura Corint propune în semn de comemorare: apelul la luciditate și la lectură. Să citim mai multă istorie. Pentru că doar cunoașterea trecutului ne poate ajuta să înțelegem prezentul și să evităm pe cât posibil tragediile în viitor.

Volumul „Oppenheimer” de Kai Bird și Martin J. Sherwin, publicat în colecția Corint Istorie, oferă o perspectivă profundă asupra omului care a condus Proiectul Manhattan. Realizată în peste 25 de ani de documentare, biografia reconstituie viața savantului, implicațiile morale, politice și istorice ale deciziilor care au dus la Hiroshima.

Cartea este o lucrare excelent documentată despre fizicianul care a rostit cuvintele din Bhagavad-Gita: „Am devenit Moartea, distrugătorul lumilor”, devenind simbolul dilemei morale a erei nucleare.

Atuul principal al cărții Oppenheimer de Kai Bird și Martin J. Sherwin este rigurozitatea documentării, realizată pe parcursul a 25 de ani, și accesul la surse primare esențiale, ceea ce oferă o perspectivă nuanțată, umană și politică asupra unei figuri adesea mitologizate.

Astăzi, trăim într-o lume în care cel puțin nouă state dețin oficial arme nucleare. Majoritatea acestor țări se află în conflict politic sau geopolitic cu cel puțin un alt stat înarmat nuclear – unele în conflicte deschise prin proxy. Ne aflăm într-o eră nucleară, în care o decizie greșită, o interpretare eronată sau un accident pot avea consecințe ireparabile.

Avem nevoie de istorie ca să înțelegem scena globală, alianțele, traumele și iluziile care modelează prezentul. Pentru a evita decizii greșite și evenimente ireversibile avem nevoie să cunoaștem istoria. Pentru a înțelege că în spatele fiecărui gest de putere pot exista urmări pe care nicio tehnologie nu le mai poate repara.

Într-o lume a inteligenței artificiale, a armamentului avansat și a tensiunilor crescânde, cultura, cunoașterea istoriei și empatia sunt formele de apărare de care avem cu adevărat nevoie.

Istoria nu oprește conflictele, dar ne poate ajuta să evităm deciziile care le declanșează.