AFP: Ion Iliescu, o figură centrală a tranziției României către democrație, dar și un personaj controversat

Fostul președinte Ion Iliescu, stins din viață la vârsta de 95 de ani, rămâne o figură centrală a tranziției României către democrație, dar și un personaj controversat, notează France Presse.

Internat pentru cancer pulmonar la începutul lunii iunie, Ion Iliescu era tratat într-un spital din București, unde starea sa fusese declarată „critică” săptămâna trecută.

Născut la 3 martie 1930, în Oltenița, într-o familie modestă de comuniști – fiu al unei spălătorese și al unui ceferist – acesta a urmat studii inginerești la Moscova, apoi a urcat rapid în ierarhia politică, devenind ministru al Tineretului în perioada regimului Ceaușescu.

După arestarea și execuția dictatorului în decembrie 1989, în circumstanțe încă neelucidate pe deplin, Ion Iliescu a preluat puterea în fruntea Frontului Salvării Naționale (FSN), promițând stabilitate și tranziție democratică. Totuși, criticii săi îl acuză că a „confiscat” revoluția anticomunistă și că a orchestrat violențele care au dus la moartea a peste 850 de persoane și mii de răniți.

De la erou național, la acuzat

Ion Iliescu a câștigat cu un scor zdrobitor alegerile din mai 1990 (85%), într-un context politic dominat de haos și așteptări uriașe. Apropiat de Mihail Gorbaciov, liderul sovietic de la acea vreme, el s-a opus cu fermitate lustrației – adică excluderii foștilor lideri comuniști din funcții publice.

O lună mai târziu, a provocat indignare internațională după ce a încurajat venirea minerilor în București pentru a înăbuși violent protestele studenților din Piața Universității. Reales în 1992 (61%), i se recunoaște meritul de a fi ghidat România spre economia de piață, dar retorica sa a rămas adesea ambivalentă – combinând pro-occidentalismul cu accente anti-liberale.

Înfrânt în 1996, Ion Iliescu a revenit în fruntea statului în 2000, mandat în care România face pași decisivi spre aderarea la NATO și Uniunea Europeană. În 2004, a fost ales senator, dar pierde conducerea PSD în favoarea reformatorilor.

Ion Iliescu a rămas, totuși, o figură tutelară, apreciată pentru probitatea personală și discreția privind viața privată.

„Sunt sărac, dar cinstit”, era una dintre expresiile sale preferate.

Respectat la sate, contestat în elite

„Era cultivat și amabil”, își amintește fostul ambasador francez în România, Henri Paul. Vorbea fluent franceza, era prietenos și discret. A fost căsătorit cu Nina, pe care o cunoscuse în timpul facultății la Moscova. Cuplul nu a avut copii.

Totuși, trecutul său l-a ajuns din urmă, comentează AFP.

În 2017, când a fost citat în justiție, a avut ultima apariție publică. A fost de două ori trimis în judecată pentru „crime împotriva umanității”, în legătură cu violențele din decembrie 1989. Audierile nu au mai avut loc, iar dosarul a fost retrimis la Parchet, unde este și astăzi.

Ion Iliescu a fost, de asemenea, inculpat pentru reprimarea manifestației din iunie 1990, care a făcut 4 victime.

Fostul președinte a respins constant acuzațiile, numind procurorii „o rușine națională” și insistând că a jucat un rol esențial în democratizarea României.

„Era un om al dialogului, nicidecum conflictual”, spune sociologul Vasile Dîncu. „Cuvântul consens era printre preferatele sale”, adaugă el.

În mediul rural, Ion Iliescu a rămas popular, fiind văzut ca un „tătuc” calm și protector în vremuri de nesiguranță. În schimb, intelectualii îl percepeau ca simbol al „neo-comunismului” mascat sub aparența democrației pluripartite, tolerant cu corupția și conservator în esență.

Ion Iliescu nu a ezitat să atace retoric marile națiuni capitaliste, „care și-au construit bogăția pe spinarea țărilor sărace”.

Totuși, în 2025, și-a exprimat public susținerea față de Nicușor Dan, candidatul pro-european ales președinte în mai, în fața unui adversar de extremă dreapta, într-un moment de criză politică profundă.

Sursa: https://www.radioromania.ro/