Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - Despre relaţia comunism - religie
03 Aprilie 2018, 06:00
Marţi 3 aprilie2018, Radio, Romania Cultural (21.10- 22). Realizator Dan Manolache. Invitat, prof.univ.dr. Dragoş Petrescu.
Ideea acestei emisiuni s-a născut dintr-o amintire, de fapt din amintirile nopţilor de Înviere din anii ’70, ’80 cand eram parte a mulţimilor fără număr ce primeau Lumina Sfântă. Adevărate râuri de lumină străbăteau apoi bulevardele şi străzile mărturisind nu doar existenţa ci şi rezistenţa credinţei.
Era, cred, un moment în care solidaritatea, bucuria, speranţa, frumuseţea, înnobilau chipuri şi ne dădeau, pentru puţină vreme, iluzia libertăţii. Ne întrebam atunci care să fie explicaţia pasivităţii sau aparentei pasivităţi a regimului communist. Mi se spusese că această atitudine diferea mult de cea din primele decenii de domnie a comunismului în România.
Atunci, deşi cultele nu erau formal interzise, frecventarea bisericii, respectarea ceremoniilor şi sărbătorilor religioase erau considerate manifestări incompatibile cu noua „eră” în care pătrunsese ţara, manifestări ale unui spirit retograd, incapabil de adaptare. Consecinţele puteau fi pierderea serviciului şi chiar arestarea şi condamnarea dacă se considera că această atitudine ascunde „intenţii duşmănoase” la adresa noii ordini politice a României.
Întrebările de atunci pot fi rezumate la una singură la care vom încerca să dăm câteva răspunsuri în această seară. Care era de fapt atitudinea regimului comunist faţă de Biserică?
Se ştie că marxismul era adversarul religiei. Marx o considera ,,opiu pentru popor” iar pentru Lenin era “doar unul din aspectele oprimării spirituale care - deopotrivă cu constrângerea - împovărează masele populare istovite de nesfârşita trudă săvârşită în folosul altora“. De la conceptualizări la represiune nu era decăt un singur pas şi el a fost făcut, în Rusia, imediat după preluarea puterii de către bolşevici. La 1 mai 1919, Lenin îi ordona primului şef al CEKA, Felix Edmundovici Dzerjinsky: ,,Este necesar să terminăm cu sutanele şi cu religia cât mai curând posibil. Sutanele trebuie arestate ca şi contrarevoluţionari şi sabotori şi împuşcaţi fără milă în toate localităţile. Câţi mai mulţi posibil. Bisericile trebuie închise.”
Libertatea de conştiinţă era pentru comunişti un delict iar combaterea religiei o luptă socială.
Vom vorbi despre atitudinea generală a comunismului faţă de Biserică, însă vom stărui, desigur, asupra realităţilor româneşti din diferite perioade ale vremurilor în care se “construia” la noi “orânduirea socialistă”.
Imaginile au fost preluate de pe site-urile: www.google.ro; bestofromania.ro;news.ro;ziarulumina.ro
