Azi la Radio România Cultural: Idei în nocturnă.Pagini de Istorie - Invitat, prof. univ. dr. Dragos Petrescu

Idei in nocturna- Pagini de Istorie, marţi 7 august 2018, Radio, România Cultural (21.10- 22). Redactor Dan Manolache.

“ Nu suntem decat nişte vasali”! Cuvintele Ministrului de Externe cehoslovac Jan Masaryk, sintetizează perfect tema emisiuni din aceasta seară. Vom vorbi despre apariţia celor doua blocuri, in iunie – iulie 1947, urmare a scindării produse de propunerea Planului Marshall. Invitat, prof. univ. dr. Dragos Petrescu. O emisiune din fonoteca “Paginilor de Istorie”.

               La 5 iunie 1947, într-un discurs rostit în Aula Universității americane Harvard, secretarul de stat american George Marshall a anunțat lansarea unui vast program de asistență economică destinat refacerii economiilor europene.

                Cateva zile mai tarziu, la 19 iunie, miniștrii de externe ai Franței (Georges Bidault) și Regatului Unit (Ernest Bevin) au semnat un comunicat prin care au invitat practice toate statele europene, cu exceptia Spaniei, să trimită reprezentanți la Paris pentru a schița un plan de reconstrucție europeană.

             Au urmat discuţii ce au căpătat curând o tenta ideologică. Cu toată opoziţia iniţială, o numeroasă delegaţie sovietică condusă de Molotov va veni totuşi la Paris. Moscova respingea însă ideea unui plan de ansamblu, militând pentru acorduri bilaterale încheiate pe principiul neamestecului în treburile interne. Ori esenţa planului american era sprijinirea unei acţiuni concertate a ţărilor europene, bazate aşadar pe o strânsă cooperare. Numai în acest fel, susţineau pe bună dreptate americanii, Europa îşi va recăpata vigoarea economică şi va reuşi să iasă din criza profundă în care se afla după incheierea războiului.

              La 2 iulie, delegaţia sovietică rupe negocierile. Ţările aflate în orbita URSS sunt silite să refuze şi ele oferta Americană cu toate ca Polonia şi mai ales Cehoslovacia se arataseră favorabile aderării la plan. Se crea astfel, de facto, segregarea Europei şi mai apoi a lumii în doua blocuri antagoniste: lagărul capitalist şi cel socialist (dupa definiţia lui Jdanov).

              Vom vorbi despre intervenţia sovietică ce nu a lasat nicio urmă de independenţă ţărilor condamnate la comunism, despre situaţia europeană a perioadei, dar şi despre derularea Planului Marshall. În trei ani in Europa au sosit aproximativ 13 miliarde de dolari, impactul asupra economiei ţărilor participante fiind semnificativ.

             Secretul succesului a fost noul sistem de conversie valutară care a condus la multiplicarea efectelor capitalului învestit. Mai simplu spus: un importator german achita contravaloarea comenzii din Statele Unite în marca germană, dar exportatorul american nu era plătit cu neatractiva deviză germană, ci primea dolari din fondurile alocate Planului Marshall. Trei consecinţe majore a avut aşadar proiectul fostului secretar de stat american:

- ţările europene au fost determinate să coopereze din nou în chestiuni economice şi politice.

- le-a fost dată posibilitatea să achiziţioneze bunuri de investiţii plătind cu valutele lor depreciate după război.

            Planul Marshall a reuşit să izoleze influenţa socialistă din Europa de Vest”. Se afirmă într-o analiză publicată de Deutsche Welle.

               Contrar opiniei incetatenite Germania de Vest nu a fost principalul beneficiar al planului ea situandu-se pe locul trei la mare distanta de Franta si mai ales de Mrea Britanie, principala beneficiara.

             O emisiune despre relansarea economică şi politică a Europei occidentale dar şi despre izolarea lagărului socialist. Căzuse “cortina de fier”.