Expoziția „Biserica Domnească. 525 de ani de istorie” la Muzeul de Artă Piatra-Neamț
Complexul Muzeal Național Neamț anunță organizarea expoziției „Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. 525 de ani de istorie”, în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a României, Serviciul Județean Neamț al Arhivelor Naționale și colecționarul Viorel Nicolau, însoțită de apariția albumului fotodocumentar cu același titlu.
20 Iunie 2023, 09:29
Proiectul expozițional și editorial se datorează invitației lansate de parohia Sfântul Ioan Domnesc instituției noastre de a se alătura evenimentelor consacrate aniversării a 525 de ani de la ridicarea lăcașului de cult de către Ștefan cel Mare, „omul care s-a dovedit pilduitor cu prisosință pentru toate vremurile și pentru toate domeniile de activitate”.
Piesa centrală a expoziției este reprezentată de Tetraevanghelul caligrafiat și miniat, pe pergament de Ieromonahul Spiridon, de la Mănăstirea Putna, comandat de Ștefan cel Mare, la 23 aprilie 1502, pentru ctitoria sa de la Piatra-Neamț. Considerat o adevărată capodoperă muzeografică a culturii medievale românești, Tetraevanghelul a avut o odisee remarcabilă. Copiat la mănăstirea Putna de către Ieromonahul Spiridon în 23 aprilie 1502, a fost donat de Ştefan cel Mare bisericii curţii domneşti din Piatra Neamţ, ca în 1615, cartea de cult să ia drumul Cameniţei din Podolia, luată fiind de trupele polone. Către sfârşitul secolului al XIX-lea (1868), manuscrisul a fost probabil răscumpărat din Cameniţa, restaurat şi repus în drepturile sale sacre, în cadrul bisericii „Sfântul Nicolae Domnesc” din Iaşi.
O serie de ex-librisuri ștampilă, cu titulatura Muzeului Național de Antichități din Bucureşti, dovedesc că la sfârşitul secolului al XIX-lea, cartea de cult a intrat în colecţiile muzeului administrat de Alexandru Odobescu şi, ulterior, de Grigore G. Tocilescu. Tetraevanghelul cuviosului Spiridon a făcut parte din inventarul tezaurului istoric al României care a luat drumul Rusiei ţariste în 1917, de unde s-a întors, în perioada comunistă (1956), împreună cu o parte din valorile istorice şi arheologice, restituite de Moscova, ca urmare a bunelor relații dintre România și URSS din acea vreme.
Manuscrisul Ieromonahului Spiridon a intrat, pentru o anumită perioadă de timp, în evidenţa Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR). Odată cu deschiderea oficială a MNIR, 1971, Tetraevanghelul a fost transferat definitiv în patrimoniul celui mai mare muzeu al ţării. Excepționalul bun cultural a fost studiat și publicat de dr. Ginel Lazăr, cercetător științific în cadrul Muzeului Național de Istorie a României.
Vizitatorii vor putea afla astfel, din expoziție, informații legate de conținutul manuscrisului și date despre călugărul Spiridon, caligraf iscusit, format în școala mănăstirii Putna, al cărui dascăl a fost însuși egumenul Paisie, vestit tahigraf și miniaturist.
Un bogat material vizual surprinde evoluția lăcașului de cult de-a lungul secolelor XIX-XX, evidențiind statutul ctitoriei lui Ștefan cel Mare de centru al vieții spirituale și culturale a comunității din urbea Piatra. O parte din odoarele aflate în prezent în patrimoniul Parohiei Sfântul Ioan Domnesc vor putea fi admirate și ele în cadrul expoziției organizate la Muzeul de Artă Piatra-Neamț, în perioada 23 iunie-23 iulie 2023.
