Idei în nocturnă – Pagini de Istorie: Martha Bibescu- „Imagini de album. Evocări, impresii, portrete”. Invitat, dr. Alina Pavelescu, director adjunct al Arhivelor Naționale ale României

marți 22 martie 2022, ora 21.10

Realizator, Dan Manolache.

           Vom răsfoi în această seară paginile unei cărți ce ne readuce în prim plan o scriitoare care încântă prin profunzimea și subtilitatea observațiilor, frumusețea frazelor, recursul neostentativ la cultură, naturalețea cu care frecventează  personalități care au marcat epoca sa și mai ales, de această data, printr-un extraordinar talent de portretist. Căci, lucrarea despre care vom discuta în această seară, apărută la Editura Curtea Veche într-o excelentă traducere din limba franceză datorată doamnei Elena Bulai, pune în valoare exact acest talent cu care a fost dăruită Martha Bibescu.

            După cum sublinia în studiul introductive doamna Alina Pavelescu, invitata emisiunii din această seară, autoarea „înregistra totul cu precizia unei camera de înaltă rezoluție, iar mintea ascuțită găsea cuvintele pentru a reda imaginea cu o finețe cinematografică. Era, cu alte cuvinte, o portretistă redutabilă, căreia nu-i scăpa niciun rid de pe chipul modelului. Atâta doar că nu chipul vizibil tuturor o interesa, ci acela pe care, cel mai adesea, modelul se străduia să îl ascundă de ochii celorlați.”

            Martha Bibescu însăși își caracterizează astfel galleria de portrete pe care a realizat-o și pe care o înfățișează cititorilor „Fiecare dintre modele a fost, la timpul său, un punct de atracțșie: Lyautey, mareșal al Franței, la fel și Lindberg, aviator, Alice Roosevelt sau împărăteasa Eugenie; Charlie Chaplin, precum și Ramsay MacDonald; Albert I al Belgiei, George al V-lea și Carol I, dar și Nicolae al II-lea; toți și toate au o trăsătură comună: au impresionat sau impresionează imaginația oamenilor. Exact asta vreau să surprind în aceste poirtrete realizate în culori, în care n-am redat decât esențialul din observațiile mele.”

         Să mai adăugăm, pentru corecta decriptare a cărții, o observație esențială făcută de doamna Alina Pavelescu și anume aceea că „ În fiecare text pe care îl scrie, vocea ei auctorială este- conștient sau inconștient- personajul principal.”

        Așadar, prințesa Martha Bibescu s-a aflat în intimitatea acestor personalități recomandată deopotrivă de apartenența sa la elita nobilimii europene si la aristocrația spirituală a lumii ei. Iată doar câteva tușe ali superbelor portrete pe care le-a lăsat posterității:

     Împărăteasa Eugenia: „Vorbind despre aliați spunea „noi”.

-        „Noi o să-i aruncăm pe nemți afară din Franța îndată ce ne vor sosi întăririle engleze. „Noi” vom dicta Germaniei condițiile de pace. România (țara mea era încă neutră la vremea aceea) trebuie să ne ajute imediat. Statele Unite „ni” se vor alătura cu siguranță în scurtă vreme….

Martie 1915 ! Anticipa, profetiza, vedea lucind zorii revanșei sale.

Ochii ei stinși de ani, de lacrimi, străluceau de speranță din umbra pălăriei de curte. Vorbea despre condițiile de pace ca o persoană care cunoștea în profunzime Tatatele. România va avea Transilvania și Bucovina, pe nedrept ocupate de Austria.”

Ultima călătorie a Țarului Nicolae al II- lea : „Ochii albaștri ai țarului erau în același timp veseli, blânzi, copilăroși. Nu se putea să nu îndrăgești blândețea chipului său. Asemănarea cu vărul său George al V-lea era frapantă….. Chipurile erau identice, doar expresia era diferită. Puteau fi comparați cu un peisaj identic, văzut prima dată într-o zi cu ceață, a doua oară, pe un soare vesel.”

O vocație de Rege- Carol I al României: „Prima data când l-am văzut pe regale Carol, nu mi-a întins mâna, ci un deget. Era felul său de a da bună ziua copiilor, persoanelor puțin importante și, de asemenea, persoanelor importante pe care nu le stima prea mult sau nu le stima deloc….Când împlinisem 18 ani, după ce făcusem o lungă călătorie în Asia și publicasem o carte pe care Academia Franceză o premiase, regele Carol, căruia îi plăcea să onoreze meritul recunoscut, mi-a întins toată mâna. Știu oameni poltici care nu s-au bucurat niciodată de această onoare.”

Regina Cenușăreasă- Maria a Jugoslaviei : „..o prințesă disprețuită de frații și surorile sale, o fetiță care s-a mulțumit întotdeauna cu ceea ce alții aruncau, ca mai apoi să aibă o soartă frumoasă, încântă copiii. …În timpul logodnei cu acest rege (Alexandru), crescut ca și ea la școala nefericirii, transformarea Cenușăresei s-a împlinit sub ochii familiei. Au văzut- o devenind elegantă și, cum fusese întotdeauna frumoasă fără să o știe, eleganța i-a pus în evidență frumusețea în ochii celor care nu o văzuseră. Dar sub hainele frumoase bătea aceași inimă…”

         Am putea continua desigur să cităm fragmente din portretele minunate adevărate și subiective deopotrivă. Privirea ei, cităm din noud in studiul invitatei noastre, doamna dr. Alina Pavelescu, „se îndreaptă direct spre rădăcinile personalității celui privit, îi dezgolește și îi arată – delicat, dar fără umbră de ezitare- emoțiile și vulnerabilitățile, îl separă de aura eului său social, expunându-l celei mai intime chei de lectură : aceea a umanității fragile, care, indiferent de treapta socială, îi face pe oameni să semene unii cu alții. Intenția nu este câtuși de puțin răutăcioasă, ci, mai degrabă, o invitație la empatie.”

        Vă invităm și noi să descoperiți personalități celebre „văzute” de Martha Bibescu ascultând emisiunea noastră care este, în același timp, o stăruitoare invitație la lectură.

    Fotografiile postate au fost preluate de pe site-ul Wikipedia.