Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - Paragrafe ale viitoarelor cărți de istorie? Invitat, prof. univ. dr. Cornel Codiță

Realizator, Dan Manolache.

Ne punem cu siguranță întrebarea câte dintre evenimentele pe care le trăim sau care se petrec în timpul vieții noastre vor rămâne consemnate în cărțile de istorie ale celor care ne vor urma. Răspunsul este, fără îndoială, foarte dificil dacă nu chiar imposibil de dat. Avem însă șansa să aflăm, grație tehnologiei, în timp real, care sunt faptele importante ce se petrec în lumea în care trăim, să le interpretăm și să le estimăm importanța. Un mijloc, dintre multele care ne stau la îndemână, este acela de a cunsulta comunicatele și analizele furnizate de agențiile de presă. Iar atunci când ele se bucură de credibilitate cum este RADOR, agenția de presă a Societății Române de Radiodifuziune, demersul nostru poate fi lămuritor.

În emisiunea din această seară ne propunem să discutăm despre câteva dintre evenimentele de prim plan ale ultimi perioade folosind înformațiile și punctele de vedere furnizate de RADOR. Iată o succintă prezentare a câtorva teme ale discuției la care vă invităm să asistați.

Vom vorbi despre retragerea din Afganistan a trupelor americane și ale coaliției internaționale, subliniind dimensiunile umanitare și morale ale unei decizii care a stârnit multe emoții și comentarii. Vom încerca să discenem între principii și realități pragmatice, între interese și iluzii întreșinute cu cinism. Iată câteva repere furnizate de RADOR:

La 16 august președintele american Joe Biden explica astfel decizia SUA: „Misiunea noastră în Afganistan nu a fost niciodată menită să construiască o națiune. Nu a fost niciodată menită să creeze o democrație centralizată unificată”, a spus președintele democrat, adăugând că obiectivul unic, valabil şi astăzi, şi care a fost întotdeauna valabil, este acela de împiedica comiterea unui atac terorist pe teritoriul american. „Le-am dat toate opțiunile, n-au vrut să lupte….Le-am dat toate opțiunile pentru a-și determina propriul viitor”, a spus el, adăugând că „forțele SUA nu pot și nu ar trebui să ducă un război și să moară într-un război în care forțele afgane nu au voința de a lupta ele însele”.
Vorbind despre despre rezultatul acțiunilor Statelor Unite și ale NATO în Afganistan, președintele Vladimir Puțin spunea la 20 august: „Nu se poate afirma că operațiunea a fost una reușită, dar nu este în interesul Federaţiei Ruse să insiste asupra acestui lucru și să discute ca de un eșec”.

„ La rândul său, fostul secretar general al NATO, lordul George Robertson, a acuzat SUA că slăbește alianța NATO prin părăsirea Afganistanului fără consultarea aliaților săi. În cadrul unui interviu acordat BBC înaintea desfășurării unei reuniuni de urgență a miniștrilor de externe din cadrul NATO, lord Robertson a etichetat drept o „încetare rușinoasă a unei misiuni” care a avut atât de multe realizări pentru societatea afgană.

Pandemia de coronavirus se menține în atenția presei internaționale, „Associated Press folosind sintagma „Două Europe” pentru a descrie decalajele de vaccinare din țările Bătrânului Continent. „Aproximativ 72% dintre adulții din Uniunea Europeană cu 27 de state au fost vaccinați complet împotriva COVID-19, dar o rată de administrare a vaccinurilor menţinută jos cu încăpățânare în unele țări din estul UE riscă acum să copleșească spitalele pe fondul unui val de infecții din cauza variantei Delta, mai contagioase. Bulgaria și România au rămas dramatic în urmă, fiind cele două națiuni cel mai puțin vaccinate ale UE, cu doar 22% și, respectiv, 33% din populațiile adulte vaccinate pe deplin. Creșterea rapidă a numărului de noi infectări a obligat autoritățile să înăsprească restricțiile împotriva virusului în cele două țări, în timp ce alte națiuni ale UE, cum ar fi Franța, Spania, Danemarca și Portugalia, au depășit 80% din acoperirea vaccinală și au relaxat restricțiile”, comentează Associated Press.”

Un alt subiect asupra căruia ne vom opri este ce a „crizei submarinelor” care are iată și o urmare mai puțin amară pentru Franța: „Industria de apărare franceză încearcă să se replieze după anularea de către Australia a unui uriaş contract, în valoare de 55 de miliarde de euro, privind livrarea de submarine. După cum notează La Libre Belgique, Franța a prezentat Atenei o ofertă referitoare la vânzarea a trei fregate de apărare şi intervenţie. „Mai devreme în această lună, premierul Greciei anunţase deja achiziţionarea surpriză a şase avioane de vânătoare franceze Rafale, în plus pe lângă un precedent contract de 2,5 miliarde de euro, semnat în ianuarie, pentru 12 Rafale de ocazie şi şase noi. Programul de înarmare grec, în plină dezvoltare, urmăreşte să oprească provocările turceşti din estul Mediteranei, împotriva cărora Franţa este una din puţinele ţări ale UE care au protestat public în ultimele luni”, mai arată La Libre Belgique. Ideea este reluată și de publicația grecească To Vima, care comentează că „Declaraţiile făcute de premierul grec Kyriakos Mitsotakis şi preşedintele francez Emmanuel Macron la Palatul Élysée transmit mesaje clare şi puternice Turciei, într-o perioadă în care acţiunile acesteia prevestesc o toamnă ‘fierbinte’ în Marea Egee şi Mediterana de Est”.

Ultimul subiect asupra căruia ne vom opri în această scurtaă prezentare este cel al alegerilor din Germania la care Partidul Social Democrat a obținut cel mai mare număr de voturi și va fi chemat să formeze un guvern care nu poate fi decât de coaliție. Desigur presa comentează rezultatele. Iată câteva dintre ele:

„Sub titlul „Scholz, o victorie înșelătoare pentru stânga europeană”, AFP publică un articol în care arată că „Victoria social-democraţilor germani este mai mult a lui Olaf Scholz, decât cea a SPD”. „Trebuia găsit un succesor pentru Angela Merkel care să fie demn de ea”, acesta fiind reprezentat de actualul ministru de finanţe şi vicecancelar al coaliţiei la putere, susține directorul Institutului Jacques Delors de la Paris. „În pofida câtorva succese recente, centrul-stânga european rămâne departe de apogeul de acum două decenii. În toată Europa, centrul-stânga trăieşte o fărâmițare a electoratului său, dintre care o parte a trecut la extreme. Bipartidismul, sub care şi-a trăit cea mai bună perioadă, nu mai există. Când stânga ajunge la putere, ea se diluează adesea în guverne de coaliţie”, arată AFP.”

Vom aborda desigur și alte subiecte pe care le veți descoperi urmărind emisiunea pe care vă invităm să o ascultați.

Imaginile au fost preluate de pe site-urile RADOR și Wikipedia