Corespondența dintre Ion Vianu și Matei Călinescu are o istorie îndelungată. Volumul de peste 500 de pagini apărut la editura Humanitas, la sfârșitul anului trecut, nu cuprinde decât 15 ani dintr-o vastă și pasionantă întreprindere, cum numea Ion Vianu scrisorile din exil. Matei Călinescu a plecat cu o bursă Fullbright în 1973, în SUA, și s-a hotărât să nu se mai întoarcă în România care începea să devină a lui Nicolae Ceaușescu. A predat literatură comparată la Indiana University din Bloomington și a publicat, în limba engleză, numeroase eseuri și studii de literatură comparată. Prietenul său, Ion Vianu a luat drumul exilului 4 ani mai târziu, în 1977, după ce se solidarizase cu Mișcarea Goma pentru drepturile omului. S-a stabilit în Elveția, unde a fost medic psihiatru. A colaborat cu postul de radio Europa Liberă unde a denunțat modul în care partidul comunist din România folosea psihiatria ca armă politică. Scrisorile din exil  despre care vorbim acum sunt, de fapt, un roman al exilului și al prieteniei. O carte extrem de actuală, i-a spus Ion Vianu Ancăi Mateescu, pentru că exilul este o problemă a românilor de azi, în alte condiții, ce-i drept, dar o mare problemă. 

https://www.youtube.com/watch?v=19Lm-K0aQX0&feature=youtu.be