Lucian Pricop: „În Cireșarii sunt pasiuni de dragoste acoperite de aventură. Este trezirea erotică a adolescenței și asta e invariabilă la orice generație”

La 100 de ani de la nașterea lui Constantin Chiriță, unul dintre cei mai iubiți scriitori români de literatură pentru adolescenți, Biblioteca Națională a României marchează momentul printr-o expoziție dedicată autorului.

Lucian Pricop, editor al operei lui Chiriță, a vorbit cu Anca Mateescu la GPS Cultural, despre impactul durabil al celebrului ciclu “Cireșarii”, despre contextul politic dificil în care a fost scris și despre locul său în literatura română.

Deși primele volume din “Cireșarii” au fost publicate într-o perioadă în care literatura era strict controlată de regimul comunist, Constantin Chiriță a reușit să creeze o poveste care transcende timpul.

“Chiriță începe să scrie Cireșarii în 1954, în condițiile în care era un scriitor interzis, și alege să facă o carte pentru adolescenți, pentru copii și adolescenți, care nu are pionieri, care nu are brigadieri.”

Unul dintre motivele pentru care volumele “Cireșarii” continuă să fie citite este faptul că, dincolo de aventură, romanul surprinde momentele de transformare ale adolescenței.

“Acolo sunt pasiuni de dragoste acoperite de aventură. Este trezirea erotică a adolescenței și asta este invariabilă la orice generație.”

Expoziția de la Biblioteca Națională include manuscrise originale, mașina de scris a lui Constantin Chiriță, articole sportive semnate de acesta și documente care reflectă controversele vremii. Un alt punct de atracție este corespondența sa cu poetul Nichita Stănescu, care i-a dedicat mai multe poeme.

“Sunt și articole în care i se cerea să își facă autocritica, în Scânteia din anii ’60. (…) O altă parte foarte interesantă a expoziției este despre prietenia dintre Constantin Chiriță și Nichita Stănescu. Sunt în expoziție manuscrise Nichita Stănescu, poeme pe care i le dedică prietenului cel mai bun.”

Expoziția rămâne deschisă la Biblioteca Națională a României până pe 31 martie.