Poete la Maraton. Andra Rotaru: “Atunci când realitatea devine apăsătoare, artele, în general, te pot scoate din momentul prezent”

Miercuri, 31 august 2022, de Ziua Limbii Române, între orele 19.00-22.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu, nr.8 ), va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XIV-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. 20 de nume importante din generații și geografii literare diferite vor susține lecturi publice de câte 5 minute. Sunt invitate 9 poete – Ioana Crăciunescu, Rozana Mihalache, Adelina Pascale, Simona Popescu, Livia Roșca, Andra Rotaru, Ana Săndulescu, Gabriela Toma și Miruna Vlada– alături de 11 poeți –Teodor Dună, Bogdan Ghiu, Sorin Gherguț, Florin Iaru, Ioan Matiuț, Andrei Novac, Dan Pleșa, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu,  Grigore Șoitu și Tudor Voicu. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Albert Tajti (pian) și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru. 

Dan Mircea Cipariu și Anamaria Spătaru au adresat câteva întrebări invitaților. 

Răspunde poeta Andra Rotaru:

Acum 14 ani se lansa Maratonul de Poezie și Jazz. La o repede ochire, cum ar fi spus Cornelia Maria Savu, prezentă la prima ediție a evenimentului, cum rezonezi cu Maratonul de Poezie și Jazz? Cu ce imagini ori cu ce stihuri asociezi Maratonul de Poezie și Jazz?

Primele ediții, desfășurate la Teatrul de Operetă și Musical „Ion Dacian”, adunau un public noptatic și eclectic, care stătea până spre cinci dimineața. Un adevărat maraton, unde aveai ocazia să întâlnești scriitori și muzicieni din țară și străinătate și să te bucuri de un eveniment mai puțin obișnuit pentru România acelor ani. Flashurile care mi se derulează prin fața ochilor sunt diverse: acea lampă decorativă care stătea pe măsuța celor care citeau și crea un efect roșu-obscur, prezentă la mai multe ediții; treptele teatrului unde ne odihneam sau socializam între lecturi și recitaluri muzicale; covoarele roșii pregătite ca la Cannes; sonorizarea foarte bună de la lecturi; micul stres atunci când autorii dispăreau înainte de lecturi și era mai dificil să îi sincronizezi cu programul live al maratonului.

Suntem puși față în față cu războaie, cu pandemii, cu lumi virtuale care încearcă tot mai mult să confiște „umanitatea din ochiul de sticlă”. Și totuși în acest „prezent de azi pe mâine”, cum ar fi spus Traian T. Coșovei, și el prezent la prima ediție a Maratonului de Poezie și Jazz, ce rol, cu mască ori fără mască, mai au poezia, blues-ul ori jazz-ul?

Atunci când realitatea devine apăsătoare, artele, în general, te pot scoate din momentul prezent sau îți pot garanta că indiferent de marile atrocități pe care le creează periodic omul, tot el e capabil și de reversul acestora, prin intermediul creativității constructive.

Ce locuri reale ori imaginare ți-ai dori să vizitezi pentru un declic creator? Unde ai avea tihnă pentru cercetări interioare și poetice?

Din păcate, pandemia a venit cu diverse rezidențe sau festivaluri și târguri de carte anulate. Cel mai mult regret rezidențaInternational Writers` Workshop din Hong Kong, unde trebuia să merg în martie 2020. De-a lungul timpului, aici au fost invitați Olga Tokarczuk (Polonia), Nikola Madzirov (Macedonia), Mara Genschel (Germania), Philip Ó Ceallaigh (Irlanda), Erich Wolfgang Skawra (Austria), Hans Christoph Buch (Germania), Iulian Tănase (România) etc. Pentru noul manuscris la care lucrez, aveam nevoie de acel ambient, de Delta Fluviului Perlelor sau de Marea Chinei de Sud. Și de o dezrădăcinare, care-mi prinde bine periodic.

Ce fapte culturale și artistice ai exersat ori exersezi în vacanța de vară?

Nu am prea avut vacanță, sper să-mi iau în curând mai mult de cinci zile libere. Îmi doresc să stau foarte mult în mijlocul naturii, să nu am niciun stres, să citesc ce-mi doresc și să scriu la noul manuscris.

Pe 31 august e Ziua Limbii Române. Cu ce titlu/obiect/produs cultural ori imagine poetică ai asocia limba română?

Atunci când eram mică și nu învățasem să scriu și să citesc în română, unul dintre bunici se chinuia să mă învețe rusa și alfabetul chirilic. Aș asocia limba română cu toate demersurile și grija rudelor de a-și învăța copiii să scrie și să citească, să-i atragă în acest proces prin orice mijloace. Sunt amintiri pe care nu le poți uita, mai ales încă necunoscuta cale a literelor de a fi scrise în oglindă și de tipar la primele încercări. Caietele pentru dictări, mâzgălite și însemnate cu note mici sunt un deliciu peste ani!

Andra Rotaru (n. 1980, București). A inițiat colaborări crossmedia – poezie și coregrafie (performanceul de dans Lemur, prezentat de coregraful Robert Tyree în America și în Europa), poezie & ficțiune & video (documentarul All Together, realizat în perioada rezidenței The International Writing Program, 2014, la Universitatea din Iowa), fotografie (Photo-letter pairing, care a implicat comunitatea din Iowa și scriitorii IWP). A susținut lecturi, panel-uri și prezentări în New York (NY), Chicago (IL), Portland (OR), Iowa (IA), Dubuque (IA), Cedar Rapids (IA), Ciudad de México (Mexic), Puebla (Mexic) și în Europa, iar poemele ei au apărut în traducere în diverse limbi. Cărți publicate: Într-un pat, sub cearșaful alb (2005, 2015) – premiul „Mihai Eminescu” – opera prima; premiul Asociației Scriitorilor din București, premiul „Tudor Arghezi”, premiul „Iustin Panța”; En una cama bajo la sábana blanca (traducerea volumului de debut în spaniolă, 2008); Ținuturile sudului (2010); Lemur (2012); Tribar (2018). Lemur a fost distins cu premiul „Tânărul poet al anului”, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori (2013). Volumul Lemur a fost publicat în America, la editura Action Books, traducere de Florin Bican (2018). În 2017, texte volumul Tribar au câștigat premiul revistei americane Asymptote Journal(traducere de Anca Roncea). Tribar a apărut la Saturnalia Books, SUA (2022, traducere de Anca Roncea) și în Germania, la Elif Verlag (2022, traducere de Alexandru Bulucz).