Poete la Maraton. Miruna Vlada:” Noi şi cei ce ne ascultă la radio, în direct, formăm un corp comun - o insulă a poeziei şi jazzului care poate supravieţui, iată, chiar şi în cele mai vitrege condiţii”

Miercuri, 31 august 2022, de Ziua Limbii Române, între orele 19.00-22.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu, nr.8 ), va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XIV-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. 20 de nume importante din generații și geografii literare diferite vor susține lecturi publice de câte 5 minute. Sunt invitate 9 poete – Ioana Crăciunescu, Rozana Mihalache, Adelina Pascale, Simona Popescu, Livia Roșca, Andra Rotaru, Ana Săndulescu, Gabriela Toma și Miruna Vlada– alături de 11 poeți –Teodor Dună, Bogdan Ghiu, Sorin Gherguț, Florin Iaru, Ioan Matiuț, Andrei Novac, Dan Pleșa, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu,  Grigore Șoitu și Tudor Voicu. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Albert Tajti (pian) și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru. 

Dan Mircea Cipariu și Anamaria Spătaru au adresat câteva întrebări invitaților. 

Răspunde poeta Miruna Vlada:

Acum 14 ani se lansa Maratonul de Poezie şi Jazz. La o repede ochire, cum ar fi spus Cornelia Maria Savu, prezentă la prima ediţie a evenimentului, cum rezonezi cu Maratonul de Poezie şi Jazz? Cu ce imagini ori cu ce stihuri asociezi Maratonul de Poezie şi Jazz?

Pentru mine e foarte special Maratonul de Poezie şi Jazz deoarece e primul astfel de eveniment literar la care am participat vreodată. Asociez toate ediţiile Maratonului cu o imensă bucurie pe care am simţit-o în a vedea atâţia poeţi dragi şi artişti desăvârşiţi într-un singur loc. Nu îmi amintesc să fi existat în Bucureşti astfel de evenimente care să reunească aşa de mulţi poeţi diverşi la un loc - într-un regal de lecturi, muzică de cea mai bună calitate, conexiune şi solidaritate. E unul din puţinele evenimente în care ne ascultăm cu bucurie unii pe alţii şi unde se creează ca o “frenezie poetică” încât aproape că uneori şi noi şi toţi cei ce ne ascultă toată noaptea la radio în direct formăm un corp comun - o insulă a poeziei şi jazzului care iată - poate supravieţui chiar şi în cele mai vitrege condiţii. Îmi e tare dragă fiecare ediţie a Maratonului şi îmi reamintesc fiecare locaţie cu multă nostalgie. Am crescut în poezie o dată cu acest Maraton şi datorez lui întâlnirea cu unii din cei mai buni poeţi români alături de care am avut şansa să citesc şi cu această ocazie să îi cunosc personal. Alt lucru pe care îl apreciez la Maraton e continuitatea - ceva foarte rar pentru mediul cultural românesc.

Suntem puşi față în față cu războaie, cu pandemii, cu lumi virtuale care încearcă tot mai mult să confişte ”umanitatea din ochiul de sticlă”. Şi totuşi în acest ”prezent de azi pe mâine”, cum ar fi spus Traian T. Coșovei, și el prezent la prima ediţie a Maratonului de Poezie și Jazz, ce rol, cu mască ori fără mască, mai au poezia, blues-ul ori jazz-ul?

Au rolul de a vindeca rănile vizibile şi invizibile, de a face accesibile realităţi şi emoţii de care adesea nu suntem conştienţi. Asta e superputerea combinată a poeziei, bluesului şi jazzului.

Ce locuri reale ori imaginare ți-ai dori să vizitezi pentru un declic creator? Unde ai avea tihnă pentru cercetări interioare și poetice?

O insulă în Oceanul Indian căruia nu îi cunosc numele dar am văzut-o într-un documentar şi la Berlin / oraşul meu de suflet. Am o presimţire că aş putea regăsi în aceste 2 locuri diferite energiile creatoare de care am nevoie.

Ce fapte culturale și artistice ai exersat ori exersezi în vacanţa de vară?

Doar lectură şi relectură de romane, eseuri şi poezie. Vin după o pauză destul de lungă de lecturi literare, fiind captivă în activităţi academice de ceva vreme aşa că această vacanţă de lecturi diferite mi-a prins tare bine. Cea mai mare descoperire de lectură a fost romanciera Siri Hustvedt - o revelaţie!

Pe 31 august e Ziua Limbii Române. Cu ce titlu/obiect/produs cultural ori imagine poetică ai asocia limba română?

Cu volumul “Balade vesele şi triste” de George Topârceanu - una din primele cărţi de poezie citită de mine integral când eram în vacanţa de vară în clasa a 4-a. Am citi-o şi recitit-o de mai multe ori doar de plăcere - fără să fie o obligaţie şcolară. Cumva m-a facut să mă împrietenesc cu acea melodie specială a poeziei ,cu rima ce dă limbii române o muzicalitate atât în redarea tristeţii cât şi în umor şi veselie.

Miruna Vlada este scriitoare și cercetătoare în studii europene și balcanice. A studiat științe politice la București, Graz, Berlin și Ljubljana. Din 2013 are un doctorat în relații internaționale la SNSPA, unde acum predă și coordonează Centrul de Studii Europene. A publicat patru volume de poezii: Poemextrauterine (editura Paralela 45, 2004), Pauza dintre vene (editura Cartea Românească, 2007), Bosnia. Partaj (editura Cartea Românească, 2014) pentru care a primit Premiul cartea de poezie a anului la Gala Premiilor Radio România Cultural și cel mai recent Prematur (editura Cartier, 2021). În 2016 a primit rezidența literară Traduki la Sarajevo. Selecții din poemele ei au fost incluse în mai multe antologii și traduse în 14 limbi străine. Este membră în comitetul director al organizației PEN Club România. Lucrează la primul ei roman.