Poeți la Maraton. Sorin Gherguț: “Ca și codrul din binecunoscuta poezie a lui Mihai Eminescu, și poezia și blues-ul și jazz-ul fac ce fac de mult. Astăzi cu atît mai mult.”

Miercuri, 31 august 2022, de Ziua Limbii Române, între orele 19.00-22.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu, nr.8 ), va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XIV-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. 20 de nume importante din generații și geografii literare diferite vor susține lecturi publice de câte 5 minute. Sunt invitate 9 poete – Ioana Crăciunescu, Rozana Mihalache, Adelia Pascale, Simona Popescu, Livia Roșca, Andra Rotaru, Ana Săndulescu, Gabriela Toma și Miruna Vlada– alături de 11 poeți –Teodor Dună, Bogdan Ghiu, Sorin Gherguț, Florin Iaru, Ioan Matiuț, Andrei Novac, Dan Pleșa, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu, Grigore Șoitu și Tudor Voicu. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Albert Tajti (pian) și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru.

Organizatorii Maratonului de Poezie și Jazz sunt Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația Euro CulturArt. Proiect cofinanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național). Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro. Coproducător: Radio România Cultural. AgențiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului.

Intrarea la eveniment se face numai pe bază de invitații care pot fi solicitate la adresa de email cipariu@yahoo.com, în limita locurilor disponibile, până cel mai târziu vineri, 26 august 2022, ora 12:00.

Anamaria Spătaru și Dan Mircea Cipariu au adresat câteva întrebări invitaților.

Răspunde poetul Sorin Gherguț:

Acum 14 ani se lansa Maratonul de Poezie și Jazz. La o repede ochire, cum ar fi spus Cornelia Maria Savu, prezentă la prima ediție a evenimentului, cum rezonezi cu Maratonul de Poezie și Jazz? Cu ce imagini ori cu ce stihuri asociezi Maratonul de Poezie și Jazz?

O imagine care-mi vine-n minte (aproape volens nolens)e cea a unei doamne din public care și-a deschis umbrela ca să se pună la adăpost de scena de nuditate cu care și-a încheiat un performance Răzvan Țupa – anul l-am uitat (rețin totuși, iată, că umbrela era galben-albastră, cu sigla PNL). Dincolo de anecdotic, Maratonul de Poezie și Jazz e pentru mine o ocazie să întâlnesc oameni cu care mi-ar plăcea să mă văd mai des, inclusiv – dar nelimitat la cum se zice în legaleză – colegii de volume colective Marfă și Marfă reîncărcată. Mai des mi-aș dori să ajung să-i aud live și pe Maria Răducanu sau Mircea Tiberian, de pildă, dar sînt și alte nume sonore de muzicieni care vin la Maraton și de care mă bucur de fiecare dată.

Suntem puși față în față cu războaie, cu pandemii, cu lumi virtuale care încearcă tot mai mult să confiște ”umanitatea din ochiul de sticlă”. Și totuși în acest ”prezent de azi pe mâine”, cum ar fi spus Traian T. Coșovei, și el prezent la prima ediție a Maratonului de Poezie și Jazz, ce rol, cu mască ori fără mască, mai au poezia, blues-ul ori jazz-ul?

Ca și codrul din binecunoscuta poezie a lui Mihai Eminescu, și poezia și blues-ul și jazz-ul fac ce fac de mult. Astăzi cu atît mai mult.

Ce locuri reale ori imaginare ți-ai dori să vizitezi pentru un declic creator? Unde ai avea tihnă pentru cercetări interioare și poetice?

Parafrazez iar și iar piesa Los Angeles a lui Frank Black : aș vrea să mai stau niște zile-n Drumul Taberei, dar nu Drumul Taberei din București, am auzit c-ar exista unul suveran și autosuficient.

Ce fapte culturale și artistice ai exersat ori exersezi în vacanța de vară?

Un city-break în Creta la palatul din Knossos, pe care l-am găsit cam broken – totuși în formă ținând cont de etatea lui. Preconizam ca în septembrie să merg la un concert Laibach în amfiteatrul roman din Plovdiv, dar tocmai s-a anulat.

Pe 31 august e Ziua Limbii Române. Cu ce titlu/obiect/produs cultural ori imagine poetică ai asocia limba română?

Cu ariile Broca și Wernicke din propriul creier (propriul meu creier, cum insistă Dan Alexe să spunem), chit că cercetări mai recente nu mai susțin o localizare așa de strictă a facultăților lingvistice. Cu un creier care are înfipt în emisfera stîngă un mic drapel roșu-galben-albastru, poftim.

Sorin Gherguț. Poet și traducător. A publicat volumele de versuri Trei (Editura Vellant, București, 2016), Orice. uverturi și reziduuri (Editura Pandora M – Grupul editorial Trei, București, 2011) și Time Out (Editura Timpul, Iași, 1998). Este coautor al volumelor colective Tablou de familie (Editura Leka-Brancuş, București, 1995), împreună cu Svetlana Cârstean, Mihai Ignat, Cezar Paul-Bădescu, Răzvan Rădulescu și T.O. Bobe), Marfă (Editura Salut, 1996) și Marfă reîncărcată (Editura Brumar, 2011), alături de Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Dan Pleșa și B.O. Popescu, De ce pisicile n-au coadă. Antologie de limericks (Editura Art, 2017), ”Generația de aur” (Fractalia, 2020). Este prezent în antologia de poezie românească în traducere germană ich bin ein ander ist bang (Edition die horen, Bremerhaven, 2000). A mai fost tradus în cehă, turcă și suedeză. Printre cărțile pe care le-a tradus în română se numără Prînzul dezgolit de William Burroughs, Poșta de Charles Bukowski, Mr.Vertigo de Paul Auster și Tarantula de Bob Dylan. Este absolvent al Facultăţii de Litere de la Universitatea Bucureşti, secţia română-franceză, şi al masteratului de lingvistică teoretică de la aceeaşi universitate.