Ascultă Radio România Cultural Live

Amintiri dintr-o viaţă de artist – baritonul NICOLAE HERLEA (2): Metropolitanul vechi avea o acustică…cum să spun eu… ca un vin vechi!

29 August 2017, 10:56

PRIN TEATRELE  LUMII

Am o deosebită plăcere să evoc un teatru care m-a mediatizat pe plan mondial la începutul carierei mele artistice, Teatrul Mare din Moscova. Pentru mine, fiecare spectacol la tradiţionalul teatru a fost o mare sărbătoare. Dăruirea mea totală acestei scene şi respectul faţă de spectatori a creat acel fluid necesar comuniunii în artă. La Teatrul Mare mi s-a făcut întotdeauna o primire foarte cordială şi plină de entuziasm. Nu exagerez cu nimic când afirm că în niciun teatru din lume nu am fost primit, iubit şi onorat ca în acest mare templu al artei lirice. Respectul reciproc ne-a dat posibilitatea să ne întâlnim aproape 20 de stagiuni şi împreună am transmis spectatorilor marele adevăr al artei. Am debutat de foarte tânăr la Balşoi Teatr în rolul lui Figaro din opera lui Rossini „Bărbierul din Sevilla”. De-a lungul anilor am apărut în operele „Traviata” şi „Rigoletto”.

Numeroase discuri au fost înregistrate în Rusia, unele dintre ele împreună cu Orchestra Cinematografiei dirijată (pe atunci) de un tânăr muzician, care mai târziu va avea o glorie similară dvs, şi îl numesc aici pe Ghenadi Rojdestvenski. Cum aţi ajuns să faceţi aceste înregistrări, în 1956?

Cântasem multe spectacole la Balşoi Teatr şi aveam aşa succes! La ruşi, hrana lor sufletească era opera, să vadă operele lor speciale, care erau interpretate magistral. Eu am văzut acolo toate operele ruseşti, ecranul memoriei mele a înregistrat ca un film extraordinar.  Am văzut spectacole magnifice cu Asa Lanova, am văzut spectacole magnifice cu Maya Pliseţkaia. Eu am cântat într-un moment de glorie al Teatrului Mare, a fost epoca de aur.

Ce dirijori erau atunci ?

Toţi marii dirijori.

Cât timp aţi fost prezent la Teatrul Mare din Moscova, câţi ani ?

Cam vreo 19-20 de stagiuni. Când mă duceam prima dată cântam la Balşoi Teatr, pe urmă mă duceam în toată Rusia.

Pe unde aţi mai cântat în Rusia ?

La Odesa, la Leningrad.

Spuneţi-mi, care era diferenţă între publicul din Moscova şi cel din celelalte oraşe?

Nu, ei erau …

La fel de entuziaşti?

La fel de entuziaşti şi la fel de pregătiţi, pentru că asta era hrana lor sufletească. M-a impresionat o dată, am cântat Traviata şi mare succes a fost, extraordinar! Mă aşteptau afară, era zăpadă cu vânt. La poartă, prima era o bătrână cu nişte ghiocei în mână, îi ţinea şi se uita… Eu am trăit momente fantastice, nu pot să ţi le explic, sunt prea puternice. N-am cuvintele care să egaleze marea emoţie pe care o trăiam acolo.

Una din amintirile dvs cu totul specială este legată de prezenţa la Opera din Novosibirsk…

Am ajuns acolo, sala era un manej de 7000 de locuri făcut de ruşi, cum fac ei: cu lumini, căldură, totul, curăţenie, sală mare, imensă şi acustică bună. Cântam “Trubadurul” şi începusem aria şi odată toată lumea s-a speriat!  Scena era imensă şi în spate (pe unde se scoteau decorurile) aveau o altă magazie, mare, imensă unde duceau decorurile. Era un viscol afară, s-a desfăcut ceva de acolo (de la porţi) şi toată zăpada a venit pe scenă, pe orchestră şi pe mine… Bineînţeles, când am văzut că este zăpadă, mi-am dat seama şi zic: asta este, Siberia! A venit cineva, a spus că se rezolvă în maxim jumătate de oră, să nu se impacienteze publicul. Şi a venit o armată de femei şi bărbaţi, cu ventilatoare mari şi au şi uscat tot. Au şters instrumentele, da…a durat mai mult,  trei sferturi de oră.

Ce a făcut publicul în perioada asta ?

Publicul a stat nemişcat, nu a făcut absolut nimic, din contră i-a ajutat.

Novosibirsk, Sankt Petersburg, Odesa, Kiev, Moscova şi al său Teatru Mare, la care ne întoarcem…

Am fost invitat să interpretez în acest teatru personaje din “Dama de pică”, “Cneazul Igor” şi “Onegin”, dar nu mi-am permis, era prea mare responsabilitatea. Aceste opere le-am prezentat pe alte scene cum ar fi Bucureşti, Berlin, Sofia şi Bruxelles. Chiar în anul 1965 am luat parte la Festivalul de la Salzburg interpretând rolul Rangoni din opera “Boris Godunov”,  bagheta a aparţinut maestrului Karajan, dar era cu totul altceva.

Cum aţi ajuns să cântaţi în Festivalul de la Salzburg ?

Am primit o scrisoare de la festivalul respectiv, m-a invitat secretarul general în numele lui Karajan, pentru că eu cântasem înainte cu Karajan, cântasem la Berlin “Trubadurul” şi la Hamburg, deci mă cunoşteam cu marele dirijor. Plecând spre Hamburg, în avion a venit şi s-a aşezat lângă mine pe fotoliul respectiv şi mi-a spus: Nu ţi-ar face plăcere să cânţi în “Boris Godunov”?

Şi aţi acceptat pe loc să cântaţi ?

Da, da, cu toate că nu am auzit niciodată Rangoni.

A fost primul rol dintr-o operă de şcoală rusă ?

Nu, primul a fost “Dama de pică” în 1953, al doilea a fost “Oneghin” la Bucureşti, am cântat cu Valentin Teodorian (cânta foarte frumos, îi venea bine, era emoţionant).

Să revenim la colaborarea cu Herbert von Karajan, care avea un stil cu totul propriu de dirijat, nu?

La prima repetiţie, mi-a ascultat aria şi exact aşa a făcut şi la spectacol; a închis ochii. De la început până la sfârşit, nu a stat decât cu ochii închişi. Nici nu ştii ce înseamnă asta pentru un cântăreţ, pentru mine: o linişte…   era “Il balen del suo sorriso” … el cu ochii închişi… Aşa a făcut şi la spectacol şi m-am simţit extraordinar, fantastic!

Îmi amintesc cu deosebită plăcere debutul meu într-un teatru occidental. Se petrecea în noiembrie 1960 în opera lui Rossini “Bărbierul din Sevilla”. La plecare din Bucureşti am fost anunţat să-mi iau costumul de Figaro, m-am conformat. Nu mică a fost surpriza când, de la aeroport, am fost dus direct în studiourile BBC-ului. Acolo mă aştepta soprana de culoare Mattiwilda Dobbs cu care trebuia să interpretez duetul Rosina – Figaro; bineînţeles, am cântat şi aria. Totul a mers foarte bine, fiind felicitaţi de ilustrul dirijor Edward Downes. Dimineaţa a doua zi am avut repetiţie cu ansamblul operei londoneze, iar solişti au fost mezzosoprana Teresa Berganza, tenorul John Lanigan, basul Joseph Rouleau, maestrul dirijor fiind tot Edward Downes. Am fost foarte fericit pentru că debutul meu la Covent Garden a fost un deosebit succes.

La Madrid cu prilejul celui de-al şaptelea Festival de Operă am interpretat rolul lui Gérard  din opera “Andrea Chenier”, avându-l ca partener pe Placido Domingo, care mai târziu va deveni unul din cei mai importanţi tenori ai lumii.

Cu prilejul celui de-al cincilea Festival de Operă din Las Palmas am interpretat rolul Iago din opera marelui Verdi – „Otello” – pentru prima dată în cariera mea artistică. Totul ar fi fost normal dacă Maurul din Veneţia nu era marele tenor Mario del Monaco. Responsabilitatea mă copleşea, numai datorită experienţei mele artistice şi pregătirii profesionale am reuşit performanţa ce se cerea. După această întâlnire scenică am colaborat cu toţi marii tenori ai lumii contemporane: Mario del Monaco, Giuseppe di Stefano, Franco Corelli, Carlo Bergonzi, Nicolai Gedda şi Placido Domingo.

Cu ce ocazie aţi ajuns la Liège?

Am fost invitat mai înainte şi am cântat acolo „Trubadurul”, cred că şi „Bal mascat”, câteva opere. Am fost o dată şi cu Opera Română din Bucureşti.

Aţi avut un teatru de operă preferat?

Nu

O scenă pe care să vă simţiţi cel mai bine dintre toate ?

Nu, nu am avut. Pot să spun altfel: am avut scene cu o importantă acustică care îţi dădeau o satisfacţie extraordinară, cum a fost Metropolitanul vechi, avea o acustică…cum să spun eu… era ca un vin vechi! Acolo au cântat toţi marii artişti.

Care a fost cel mai entuziast public pe care l-aţi avut ?

Balşoi Teatr. Rusia, în general.

Interviu realizat de Sorina Goia pentru Radio România Cultural, 2004

Șapte concerte de excepție la Timișoara în cadrul Festivalului „George Enescu”
Muzică-Dans-Arte 17 Iulie 2025, 00:24

Șapte concerte de excepție la Timișoara în cadrul Festivalului „George Enescu”

Filarmonica Banatul Timișoara , în parteneriat cu Artexim, anunță organizarea unei noi ediții a Festivalului...

Șapte concerte de excepție la Timișoara în cadrul Festivalului „George Enescu”
Doru Pușcașu, invitat la cea de-a VII-a ediție a Cozeriei • cu Ruxandra
Muzică-Dans-Arte 17 Iulie 2025, 00:14

Doru Pușcașu, invitat la cea de-a VII-a ediție a Cozeriei • cu Ruxandra

Cozerie • cu Ruxandra continuă seria de evenimente dedicate dialogului autentic despre muzică și viață. Fiecare...

Doru Pușcașu, invitat la cea de-a VII-a ediție a Cozeriei • cu Ruxandra
Balkanik Festival – Home of World Music revine între 5 și 7 septembrie la Grădina Uranus: trei zile și trei nopți în care bucuria devine formă de rezistență
Muzică-Dans-Arte 17 Iulie 2025, 00:07

Balkanik Festival – Home of World Music revine între 5 și 7 septembrie la Grădina Uranus: trei zile și trei nopți în care bucuria devine formă de rezistență

  „ Joy is an act of resistance / Bucuria e o formă de rezistență” , scria poeta americană Toi Derricotte....

Balkanik Festival – Home of World Music revine între 5 și 7 septembrie la Grădina Uranus: trei zile și trei nopți în care bucuria devine formă de rezistență
Filarmonica de Stat Transilvania va susține concerte în sala Heritage a Academiei de Muzică din Cluj
Muzică-Dans-Arte 16 Iulie 2025, 17:46

Filarmonica de Stat Transilvania va susține concerte în sala Heritage a Academiei de Muzică din Cluj

Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” (ANMGD) și Filarmonica de Stat Transilvania din Cluj-Napoca anunță...

Filarmonica de Stat Transilvania va susține concerte în sala Heritage a Academiei de Muzică din Cluj
Ana Blandiana atrage atenția asupra riscului de restructurare a ICR
Muzică-Dans-Arte 16 Iulie 2025, 17:30

Ana Blandiana atrage atenția asupra riscului de restructurare a ICR

Scriitoarea Ana Blandiana a transmis un mesaj adresat Președintelui Nicușor Dan și Premierului Ilie Bolojan,...

Ana Blandiana atrage atenția asupra riscului de restructurare a ICR
Shakespeare Of(f) Avignon: colaborare inedită între Festivalul OFF Avignon 2025 și Festivalul Internațional Shakespeare, Craiova, din 2026
Muzică-Dans-Arte 16 Iulie 2025, 11:02

Shakespeare Of(f) Avignon: colaborare inedită între Festivalul OFF Avignon 2025 și Festivalul Internațional Shakespeare, Craiova, din 2026

Festivalul OFF Avignon 2025 , una dintre cele mai ample manifestări teatrale din lume și Festivalul Internațional...

Shakespeare Of(f) Avignon: colaborare inedită între Festivalul OFF Avignon 2025 și Festivalul Internațional Shakespeare, Craiova, din 2026
Chill Lounge by Aliat – o zonă sigură, chill și de promovare a distracției responsabile și în siguranță pentru tineri, ajunge și anul acesta la Festivalul Electric Castle de la Bonțida
Muzică-Dans-Arte 16 Iulie 2025, 10:59

Chill Lounge by Aliat – o zonă sigură, chill și de promovare a distracției responsabile și în siguranță pentru tineri, ajunge și anul acesta la Festivalul Electric Castle de la Bonțida

CORTUL DE CHILL BY ALIAT - primul program de Harm Reduction (reducerea riscurilor asociate consumului abuziv de alcool)...

Chill Lounge by Aliat – o zonă sigură, chill și de promovare a distracției responsabile și în siguranță pentru tineri, ajunge și anul acesta la Festivalul Electric Castle de la Bonțida
Art Safari lansează #SăptămânaFărăTelefoane - un manifest pentru deconectarea de la ecrane și reconectarea cu arta în timpul vizitelor în expoziții
Muzică-Dans-Arte 16 Iulie 2025, 00:50

Art Safari lansează #SăptămânaFărăTelefoane - un manifest pentru deconectarea de la ecrane și reconectarea cu arta în timpul vizitelor în expoziții

Vizitatorii care vânează poza perfectă cu telefonul în expoziții sunt astăzi o constantă a muzeelor și galeriilor...

Art Safari lansează #SăptămânaFărăTelefoane - un manifest pentru deconectarea de la ecrane și reconectarea cu arta în timpul vizitelor în expoziții
Ascultă live

Ascultă live

18:30 - 18:55
Bazar FM
Ascultă live Radio România Cultural
18:15 - 19:00
Contracronometru
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
18:30 - 18:56
الفترة الثانية
Ascultă live Radio România Internaţional 1
18:30 - 19:00
Actualitatea în dezbatere (RRA)
Ascultă live Radio România Internaţional 2
18:30 - 18:56
Srpska redakcija prva emisija
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
18:05 - 19:00
FERMIER ÎN ROMÂNIA
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
15:05 - 19:00
Sens unic
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța Folclor
Ascultă live Radio România Constanța Folclor
15:03 - 19:00
Sens Unic
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
18:05 - 19:00
CÂNTEC MÂNDRU POPULAR
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
18:45 - 19:00
La zi în viața partidelor parlamentare
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru