Cea mai cunoscută poveste de iubire a umanității din repertoriul liric universal (Romeo și Julieta de Prokofiev) este montată de Opera Națională București în luna îndrăgostiților (februarie)

Opera Națională București continuă se celebreze iubirea în luna îndrăgostiților (februarie), prin montarea unor spectacole care exprimă cea mai înălțătoare trăire umană (dragostea). În săptămâna 17-23 februarie 2025, pe scena Operei Naționale București va putea fi admirată o diversitate de spectacole de operă și balet, având această tematică specifică, dintre care amintim Coppélia de Léo Delibes (19 februarie), Evgheni Oneghin de Piotr Ilici Ceaikovski (20 februarie), Callas – Oana Pellea de Terrence McNally (21 februarie), Samson și Dalila de Camille Saint-Saëns (22 februarie), Romeo și Julieta de Serghei Prokofiev (23 februarie).

Coppélia (de Léo Delibes) – miercuri, 19 februarie, ora 18:30

Baletul compozitorului francez Léo Delibes a fost un răsunător succes de public, îndată după premiera pariziană din 1870. Câteva fragmente muzicale din Coppélia au devenit aproape instantaneu extrem de populare: mai cu seamă secvențele de dansuri populare est-europene din Actul I (precum mazurca și ceardașul) sau valsul păpușii mecanice din Actul II (interpretat cu cadență de ceas automat). Inspirat de nuvela Omul de nisip a scriitorului romantic german E.T.A. Hoffmann, baletul Coppélia este o fantezie psihologică întunecată care reliefează pasiunea distructivă a unui bărbat pentru o păpușă mecanică (construită însă realist). Aceeași narațiune fantastică a fost exploatată și în opera Les contes d’Hoffmann (Povestirile lui Hoffmann) de Jacques Offenbach – montată, de asemenea, de Opera Națională București, dar săptămâna următoare, pe 27 februarie –, care a păstrat, însă, starea de spirit tragică și suprarealistă a originalului. Delibes, însă, a prezentat publicului o versiune amuzantă și oarecum dulceagă a poveștii, care ne încântă neîncetat.

Evgheni Oneghin (de Piotr Ilici Ceaikovski) – joi, 20 februarie, ora 18:30

Datorită scenografiei superbe, muzicii emoționante, instrumentației și dramei interioare de o copleșitoare intensitate, opera Evgheni Oneghin a devenit una dintre lucrările preferate ale publicului iubitor și amator de artă lirică. Cu inegalabil talent, Piotr Ilici Ceaikovski descrie muzical povestea profund umană de dragoste dintre Oneghin și Tatiana, sublimată în compoziția bogat stratificată, nesfârșit de expresivă și devastator de romantică, transpusă din melancolia operei literare omonime a marelui scriitor rus Aleksandr Pușkin, care i-a servit drept sursă principală de inspirație.

Callas – Oana Pellea (de Terrence McNally) – vineri, 21 februarie, ora 18:30

Aflată la granița dintre teatru și operă, producția senzațională a dramaturgului american Terrence McNally urmărește un masterclass susținut, în ultimii ani din viață, de soprana Maria Callas, la Juilliard School of Music din New York. În timp ce le oferă indicații tehnice tinerilor aspiranți la o carieră în belcanto, Maria Callas se destăinuie și se autoanalizează. O face cu sinceritate dureroasă, explorând relația ambiguă cu celebritatea, cu așteptările nesfârșite ale publicului, cu compromisurile pe care le-a făcut de-a lungul carierei sale fulminante. Interpretarea Oanei Pellea – de o fermecătoare complexitate dramatică și psihologică – surprinde toate nuanțele și fațetele personalității Mariei Callas: riguroasă și exigentă în exprimarea artistică, dar și romantică, vulnerabilă și profund umană. Marea noastră actriță reușește performanța miraculoasă de a o interpreta, fără a o imita, pe cea supranumită La Divina (readucându-i pe scenă aura legendară care a făcut-o nemuritoare).

Samson și Dalila (de Camille Saint-Saëns) – sâmbătă, 22 februarie, ora 18:30

Opera Samson și Dalila de Camille Saint-Saëns a avut, de la bun început, un destin spectaculos: a avut premiera la Weimar, în Germania, pe 2 decembrie 1877, întrucât la Paris, în Franța, a fost respinsă pentru prezentarea subiectului biblic. Peste timp, însă, Samson și Dalila a devenit – alături de Faust de Gounod și de Carmen de Bizet –, cea mai populară operă din repertoriul francez. Adesea, exotica și batjocoritoarea Bacanală din Actul III, cel mai cunoscut fragment al operei, este frecvent interpretată în concerte ca aranjament instrumental. La aproximativ 150 de ani de la premieră, această operă încă creează aceeași magie tulbure și emană o voluptate pe care Sfintele Scripturi cu certitudine i-ar reproșa-o compozitorului. Pe bună dreptate, oarecum, căci, în această operă, se succed, într-o alchimie irezistibilă, scene care îmbină miraculos și antagonic religia și seducția, loialitatea și trădarea, sălbăticia fermecătoare și forța herculeană, slăbiciunea senzuală și puterea nobilă, exuberanța muzicală și spiritualitatea biblică.

Romeo și Julieta (de Serghei Prokofiev) – duminică, 23 februarie, ora 18:30

Baletul Romeo și Julieta de Serghei Prokofiev a fost inspirat de celebra piesă de teatru omonimă a lui William Shakespeare. Cea mai cunoscută poveste de iubire a umanității din toate timpurile aduce pe scena Operei Naționale București intriga politică și ambiția vanitoasă din Verona secolului XVI, care transformă afecțiunea fatală dintre doi tineri îndrăgostiți (din familiile rivale Montague și Capulet) într-o tragedie memorabilă. Baletul a avut un asemenea succes, încât Prokofiev a realizat trei suite orchestrale diferite din Romeo și Julieta (destinate interpretării simfonice). Pentru a exprima și reconstitui credibil, din punct de vedere muzical, narațiunea italiană a poveștii de iubire dintre Romeo și Julieta, Prokofiev a adăugat orchestrației o serie de instrumente neobișnuite, precum saxofonul tenor, cornetul, o viola d’amore și mai multe mandoline.