Tatiana Țîbuleac: „Scrisul a devenit cea mai simplă modalitate de a rămâne legată de Moldova”
31 Ianuarie 2026, 03:12
Prezentă la Târgul Internațional de Carte de la Cairo, unde România a fost țară invitată de onoare, scriitoarea Tatiana Țîbuleac a vorbit despre întâlnirea cu cititorii dintr-o cultură diferită, despre responsabilitatea scriitorului, dar și despre legătura profundă dintre scris, limbă și ideea de „acasă”. Într-un dialog realizat de Anca Mateescu pentru emisiunea Revista Literară Radio, de la fața locului, Tatiana Țîbuleac povestește despre bucuria și emoția acestui moment, despre traduceri, exil și parcursul ei literar.
„Am venit aici, la Târgul Internațional de Carte de la Cairo, cu o mare bucurie, cu o mare dorință de a descoperi lucrurile despre care am citit și cu care am crescut, cu această fascinație pentru Egipt.”
Unul dintre obiectivele centrale ale prezenței românești la Cairo a fost deschiderea către noi traduceri în limba arabă. Tatiana Țîbuleac subliniază importanța acestui demers și speranța că întâlnirile directe cu publicul vor avea rezultate concrete.
Un moment aparte l-a constituit dezbaterea „Autoarele române între tradiție și contemporaneitate”, la care Tatiana Țîbuleac a participat alături de Ioana Pârvulescu și Denisa Comănescu, într-un dialog moderat de Radu Vancu. Diferențele de generație și de voce literară au oferit publicului o imagine complexă asupra literaturii române de azi.
Discuțiile cu publicul au fost, însă, cele care au impresionat-o cel mai mult. Întrebările venite din sală au atins teme sensibile, precum responsabilitatea scriitorului și raportul dintre adevărul personal și cel colectiv.
„M-a impresionat întrebarea unei scriitoare. M-a impresionat că m-a întrebat dacă eu cred că un scriitor trebuie să scrie lucruri corecte sau lucruri care sunt interesante pentru el, sau lucruri importante pentru o țară și mai puțin importante pentru istoria personală.”
Stabilită la Paris de aproape 20 de ani, Tatiana Țîbuleac mărturisește că scrisul a devenit pentru ea o punte esențială către Moldova și către limba română. Limba română capătă, în acest context, valoarea unui „acasă” interior, un spațiu de regăsire care depășește granițele geografice.
