Asociația Icult anunță închiderea proiectului “Marconi playground”, co-finanțat de Arcub și PMB în programul: “București oraș in-vizibil”, cu sprijinul Kaufland, în colaborare cu școala Sfinții Voievozi.

Clădirea fostului cinematograf Dacia, redenumit Marconi contribuie la redefinirea unui peisaj urban degradat prin intervenția artistului “Pisica Pătrată” pe clădirea monument în prag de demolare. Intervenția are rolul de a atrage atenția asupra fondului construit degradat într-un oraș lipsit de politici de renovare a acestuia, cât și a diminiuării numărului cinematografelor unele închise recent reprezentând un pericol public.

Aflat într-o zonă protejată a Bucureștiului adiacentă zonei centrale în proximitatea gării de nord, clădirea fostului cinematograf Marconi, ulterior Dacia, este martor al evoluției orașului de la mijlocul secolului XIX și începutul secolului XX. Lotul în formă actuală apare pe planurile Bucureștiului de la 1844-1846 atunci când este delimitat conturul ferm al orașului odată cu Regulamentele Organice când zona se afla la periferia orașului. Odată cu modernizarea și sistematizarea zonei, construit pe amplasamentul unei săli de proiecție- (planuri din arhiva Bucureștiului relevă la 1911 existența unei construcții parter cu cererea de instalare a unei “camere de proiectii luminoase”), în 1926 clădirea ia forma actuală, expresie a stilului arhitectural art-deco odată cu folosirea pe scară largă a betonului. Alături de clădiri emblematice ale orașului construite în același stil: palatul telefoanelor, hotel Union, hotel Athene Palace, hotel Lido, etc. contribuie la imaginea urbană modernă.

În contextul recentelor demolări din zona Buzești Berzei, zona își pierde caracterul unitar al țesutului urban de secol XIX început de secol XX. Hotelurile și cinematografele construite în jurul gării în acea perioadă ce contribuiseră până în anii ‘90 la efervescența zonei au fost demolate, cinematograful Dacia fost Marconi este singurul rămas în picioare dintre cele 6 cinematografe vecine, și el într-o stare de degradare avansată. Asociația noastră, comodatar al clădirii din 2015 își propune să renoveze cinematograful în timp ce prin proiectele culturale desfășurate în situ să-l readucă în interesul bucureștenilor și al locuitorilor cartierului, devenind un reper cultural pentru oraș.

“Odată a fost viață în Cinema Marconi. Asta am vrut să subliniem prin intervenția noastră. Că a fost și că mai poate fi viață. Viață culturală. Între aceste momente care sperăm să fie cât mai puțin depărtate unul față de celălalt, am intervenit cu o aglomerare de personaje care par a popula acest loc. În același timp intervenția, se contituie într-un semn de exclamație care să atragă atenția asupra acestui monument pe care suntem pe cale să îl pierdem.

Ba mai mult, chiar când produceam panourile mi s-a spus că materialul pe care vrem să-l folosim este destinat în general colantarării salvărilor. Atunci am spus: păi asta încercăm și noi să facem... să salvăm”- Alexandru Ciubotariu aka Pisica Pătrată

Bucureștiul suferă de numărul mare de clădiri ce necesită renovarea dacă nu punem la socoteală pericolul public pe care unele îl reprezintă. Numărul turiștilor în București crește în timp ce clădirile, unele monument se degradează. Cinematografele, teatrele, spatiile publice în oraș, zonele verzi sunt unele dintre cele care dau măsura calității vieții într-un oraș, dar și interevnțiile artistice murale.

Marconi playground- a fost un proiect de cercetare și educare interactiv implicând copiii școlii Sf. Voievozi prin fotografierea de catre elevi a unui crampei din viata lor în oraș, cartier.

Expoziția fotografiilor a avut loc pe trotuarul din fața cinematografului, care așa cum apare în fotografii de arhivă era deservit în anii ‘70 de un spațiu public pietonal.

Pe lângă clădirea fostului cinematograf acum ruină și imposibilitatea proprietarilor de a îl repara- clădirea este clasată ca monument de categoria B, accesul pietonal în oraș de la gară către centru oferă o imagine dezolantă a unui oraș în paragină: Cinema Marconi, fost Dacia, fost Popov se află la 5 minute mers de gara de nord într-un cartier a cărui istorie se leagă de apariția orașului.

Intervenția entuziasmată a artistului și implicarea elevilor în proiect invită la dezbateri și participare în viața publică, politică a orașului.

Expoziția a fost itinerantă la palatul Mogoșoaia, urmând a fi amplasată definitiv în școală.

Panourile de pe clădire vor rămâne până la demolarea sau renovarea clădirii.

Proiectul a fost co-finanțat de Asociația Industrii Cultural Creative, pe scurt Icult,  Arcub și PMB în programul: “București oraș in-vizibil”, cu sprijinul Kaufland, în colaborare cu școala Sfinții Voievozi.