DOCUMENTAR: 49 de ani de la moartea compozitorului şi dirijorului Ionel Perlea
29 Iulie 2019, 05:06
Ionel Perlea s-a născut la 13 decembrie 1900, în localitatea Ograda, judeţul Ialomiţa. A studiat compoziţia şi dirijatul în Germania, la Munchen (1918-1920) şi la Leipzig ("Leipziger Konservatorium fur Musik", 1920-1923).
La 17 octombrie 1919, a dat primul concert la Ateneul Român din Bucureşti, ca interpret şi compozitor. A fost, pe rând, dirijor de orchestră în Bucureşti, maestru corepetitor la Opera din Leipzig (1922-1923) şi la Opera din Rostock (1923-1925), dirijor al Operei Române din Cluj (1927-1928), dirijor (1928-1932, 1936-1944) şi director (1929-1932, 1934-1936) al Operei Române din Bucureşti, dirijor al Orchestrei simfonice Radio-Bucureşti (1936-1944), profesor la clasa de dirijat orchestră la Conservatorul de muzică din Bucureşti (1941-1944), dirijor la Operele din Roma (1945-1947) şi din Milano ("Teatro alla Scala"), dirijor al "Connecticut Symphony Orchestra" (1952-1959), fiind numit director muzical al acesteia în 1955, profesor şi dirijor la "Manhattan School of Music" din New York (1952-1970). În 1949, a debutat la Metropolitan Opera din New York, cu opera ''Tristan şi Isolda''. După anii '40, s-a stabilit în Statele Unite ale Americii.
A întreprins numeroase turnee artistice în Polonia, Grecia, R.D. Germană, Franţa, Spania, Austria, R.F. Germania, Italia, SUA, Argentina, dirijând creaţii româneşti şi din repertoriul universal. Deşi, în 1957, a suferit un atac de inimă, urmat de o paralizie parţială, a învăţat practic să dirijeze din nou, numai cu mâna stângă, reuşind, în 1967, o nouă performanţă a operei "Tosca", pentru Sarah Caldwell American National Opera Company.
Ionel Perlea s-a remarcat şi prin compoziţiile sale, unele dirijate chiar de el: muzică simfonică ("Două schiţe simfonice", 1919; "Variaţiuni simfonice pe o temă proprie", 1935; "Simfonia în do major"; "Simfonie concertantă pentru vioară şi orchestră", 1968; "Trei studii pentru orchestră", 1969; "Simfonie concertantă pentru violină"; poemul simfonic "Don Quijote"), muzică de cameră ("Sonată pentru pian"; "Cvartet de coarde", op. 10, 1923; "Cvintet de coarde şi pian"), muzică vocală ("Trei lieduri pentru bariton şi pian", 1919).
A fost distins cu Premiul de compoziţie "George Enescu" în 1926, pentru "Cvartetul de coarde", op. 10, compus în 1923.
Ionel Perlea a încetat din viaţă la 29 iulie 1970, la New York.
La Slobozia, judeţul Ialomiţa, a fost înfiinţat, în 1994, Centrul Cultural ''Ionel Perlea'', iar în 2000, Comitetul Director UNESCO a decis transformarea acestuia în Centru UNESCO, devenind, totodată, membru de drept al Federaţiei Române a Asociaţiilor, Cluburilor şi Centrelor UNESCO, potrivi site-ului Centrului Cultural UNESCO "Ionel Perlea" (www.perlea.ro). În faţa clădirii instituţiei, se află o statuie a marelui compozitor şi dirijor, realizată de sculptorul Alexandru Deacu. În fiecare primăvară, această instituţie organizează la Slobozia renumitul Festival şi Concurs Naţional de Interpretare a Liedului "Ionel Perlea".
La 5 decembrie 2012, Casa Memorială ''Ionel Perlea'' din comuna Ograda, înfiinţată în 1983, a fost redată circuitului turistic, după efectuarea unor lucrări de reabilitare şi restaurare. La vârsta de 12 ani, Ionel Perlea, aflat în acea perioadă la Munchen, a realizat compoziţia intitulată ''Ograda Vals'', exprimând nostalgia după localitatea natală. Compozitorul şi-a revăzut casa natală în 1969, anul în care a susţinut şi ultimele sale concerte la Bucureşti. Fundaţia Culturală ''Ionel Perlea'', în parteneriat cu Primăria Ograda, Şcoala gimnazială ''Ionel Perlea'' Ograda şi Centrul Cultural UNESCO "Ionel Perlea" au organizat, în 2013 şi în 2014, în ziua de 30 octombrie, la Casa Memorială, evenimentul denumit ''Ograda Vals'', cu participarea unor artişti ai Operei Române, pentru a aduce un omagiu marelui compozitor şi dirijor.
Editura Casa Radio a lansat, la 21 septembrie 2014, la Sala Radio, albumul muzical "Ionel Perlea. Compozitor şi dirijor", din colecţia ''RadioLegende'', menită să readucă în atenţia publicului personalităţi care au contribuit la dezvoltarea vieţii muzicale româneşti prin creaţia componistică, prin cariera interpretativă ş.a.
AGERPRES
