Ascultă Radio România Cultural Live

Greii muzicii ușoare româneşti – HENRY MĂLINEANU

06 Noiembrie 2017, 12:28

Istoria muzicii ușoare românești, exegeza muzicologică îl consideră pe Ion Vasilescu întemeietor de școală; pe drept cuvânt, ținând seama și de activitatea sa caracterizată de expresia workaholic, altfel spus, persoana pentru care meseria este o devastatoare pasiune.  A compus mult Ion Vasilescu, fiind într-adevăr deschizător de drumuri, stilistic, în ethos (național), exemplu de urmat. Ceea ce s-a și petrecut, chiar și în maniera organizatorică,  a vieții muzicale de gen, la pupitrul dirijoral, turnee. Am avut însă curiozitatea să evaluez (și) numeric, înregistrările din fonoteca Radioului național, semnate de HENRY MĂLINEANU: peste 52 de versiuni originale (deci fără dubluri interpretative), dintre care, 47, ȘLAGĂRE!! Le voi enumera selectiv la final, dar, fiecare dintre ele, ascultate trezesc amintiri, recunoașteri, acel déjà vu, de fapt, reacția la reîntâlnirea agreabilă cu o cunoștință veche. Poate fi definiția, aceasta, a hitului. Mălineanu a fost și rămâne un performer al creației perene, la rândul său făuritor de istorie (a semnat sute de melodii); dar și de istorii înscrise în viața noastră muzicală. În egală măsură, mai ales pentru cei care l-au cunoscut, și într-o veritabilă enciclopedie a umorului românesc, Henry Mălineanu fiind un corifeu al acestui domeniu. Le va dovedi pe toate tipărirea – mult așteptată, a memoriilor sale, promisă de fiul său, Mălin Mălineanu, cu detalii savuroase despre întreaga creație a tatălui său desfășurată și în muzica de film, operetă, musical, romanță, în media scrisă și audio vizuală ș.a.

S-a născut la 25 martie 1920, a plecat dintre noi pe 12 noiembrie 2000. Bucureștean prin existență și vocație. Este atras din copilărie de ambianța divertismentului; la 10 ani apare în emisiuni de Radio – acest ferment fără de care muzica ușoară românească, întreaga breaslă de gen nu ar fi devenit o componentă, o constantă a istoriei naționale. În 1932 își formează o orchestră, trei ani mai mai târziu îi găsim numele în formația Tango. Dar urmează studii academice dintre cele importante la Academia de Muzică (1931-1937), cu Ion Nonna Ottescu – armonie și contrapunct, Theodor Rogalski – orchestrație. Din 1942, timp de doi ani dirijează la Teatrul Barașeum, apoi, 4 ani la Teatrul Gioconda, pentru ca din 1950 să devină director muzical și dirijor la Teatrul Constantin Tănase (până în 1958). A semnat muzica la peste 40 de spectacole de revistă, fiind colaborator și la BoemaSavoy, de asemenea la Nottara, Bulandra, dar mai ales la Fantasio din Constanța.

Din 1940 face parte din breasla compozitorilor; în 1950 era apreciat drept membru activ. Așa a și fost: în 1950 dirija la Ateneul Român un concert cu lucrările confraților; sub preșidenția lui Ion Dumitrescu este ales în biroul secției de muzică ușoară. George Sbârcea îl considera un intelectual rasat. Așa și era…

În 1950, întreaga națiune fredona șlagărul său satiric Marinică pentru care a primit și Premiul de Stat (alături de Sigismund Toduță, Marțian Negrea, Zeno Vancea). Ion Popescu Gopo l-a imortalizat în pelicula de desen animat Șurubul lui Marinică. Același premiu și pentru serialul de concerte desfășurat sub conducerea sa la sala Dalles în 1953, iar pentru întreaga activitate creatoare deține titlul de Artist Emerit (1962).

Prețuit de confrați, a fost ales în conducerea Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și secretar al biroului secției de muzică ușoară (1968). A reprezentat Uniunea în delegații oficiale peste hotare.

Melodia Garofița, inspirată din populara Ciuleandra (scrie Edmond Deda), a fost imprimată discografic în Germania, Cehoslovacia, Franța, Statele Unite, Japonia, Italia ș.a. Mălineanu a creat și un dixie-land românesc – piesa Cele mai frumoase fete, condusă către celebritate și de vocea lui Gică Petrescu. În casa acestuia l-am ascultat pe maestrul Mălineanu, interpretând pianistic, cu o tehnică impecabilă, frazare, finețe și sensibilitate pe măsura caracterului său unicat, potpuriuri de neuitat. Și Mica serenadă, preluată în repertoriu și de Vico Torrinani, figura printre refrenele preferate, interpretate emoționant pe claviatură.

Pentru musical-ul Bună seara Domnule Wilde primește Premiul Uniunii Compozitorilor în 1971.

A fost solicitat, a participat în jurii de festival la Moscova, Praga, Polonia (Sopot), Atena, Havana, Geneva, Budapesta, desigur, la Mamaia.

A șoca nu înseamnă și a cuceri – scria maestrul. Și nu chiar oricine poate spera să fie înțeles abia peste 100 de ani… Iar dacă e așa, cu atât mai bine pentru MUZICĂ. Pentru că, viața e scurtă, dar…MUZICA are timp…

Maestrul Mălineanu a fost o voce care a știut să cucerească și portativele și marile glasuri ale timpului  și publicul și vremurile, până astăzi.

Miercuri 18 mai 2016, în Aula Palatului Cantacuzino a  fost lansată fundaţia dedicată lui Henry Mălineanu. Prioritară fiind inițiativa celor doi fii ai renumitului muzician, Mălin și Codruț Mălineanu de a sprijini tinerele talente muzicale ale mapamondului.

Creație (în fonoteca radio-ului național, selectiv):

Ce să fac dacă-mi placi., Primul nostru tango, Adevărata mea dragoste, Gama, Te iubesc până la moarte, O fată mai găsești, Mie-mi place să trăiesc, Dacă n-oi iubi acum, Toată tinerețea mea ești tu, Alunița, Îmi placi din ce în ce mai mult, Iubito, O mie de viori, Hop și-așa, Dacă nici tu nu mă-nțelegi, Cine n-a iubit măcar o dată, Din zi în zi, Ai și venit la mine, toamnă, Tu nu mă mai iubești ca altădată, Frumoasă-i viața la București, Barcarola, O melodie dintr-o mie, Cine umblă prin vecini, Marinică, Nu trăim de două ori, Mica serenadă, Ce bine ne-nțelegem noi doi, Valsul nostru, Dac-ajung la inima ta, Femeia, Noua garofiță, Nici o dragoste nu e ca a noastră, Cum am ajuns să te iubesc, Ce cauți tu în viața mea, Cele mai frumoase fete, Am nevoie de tine, Nimeni, Visez sau e-adevărat, Cine umblă prin vecini, Mi-e dor astă seară de-un chef, Zi una mai săltăreață, Că doar n-o să trăiesc cât lumea ș.a.

La revedere,

A Dvs. Daniela Caraman Fotea

împreună cu producătoarea seriei, SORINA GOIA

Noaptea Muzeelor la Sate revine pe 6 septembrie 2025. A treia ediție aduce în premieră cinci ecosisteme culturale rurale
Muzică-Dans-Arte 14 Iulie 2025, 01:34

Noaptea Muzeelor la Sate revine pe 6 septembrie 2025. A treia ediție aduce în premieră cinci ecosisteme culturale rurale

Pe 6 septembrie 2025, satele din România prind din nou viață odată cu cea de-a treia ediție a Nopții Muzeelor la Sate,...

Noaptea Muzeelor la Sate revine pe 6 septembrie 2025. A treia ediție aduce în premieră cinci ecosisteme culturale rurale
„Extended Time” – expoziție personală Daniela Zbarcea, la Galeria CREART
Muzică-Dans-Arte 14 Iulie 2025, 01:05

„Extended Time” – expoziție personală Daniela Zbarcea, la Galeria CREART

Marți, 15 iulie 2025, începând cu ora 18:00, la Galeria CREART din București (Piața Alexandru Lahovari nr. 7),...

„Extended Time” – expoziție personală Daniela Zbarcea, la Galeria CREART
Premii importante la cea de-a III a ediție a Concursului Internațional de Arte Vizuale „Gheorghe Petrașcu”
Muzică-Dans-Arte 11 Iulie 2025, 15:07

Premii importante la cea de-a III a ediție a Concursului Internațional de Arte Vizuale „Gheorghe Petrașcu”

Se deschid înscrierile la compeția dedicată memoriei primului academician român provenit din rândul...

Premii importante la cea de-a III a ediție a Concursului Internațional de Arte Vizuale „Gheorghe Petrașcu”
Făgăraș Fest: trei zile de explorare, creativitate și comunitate, între 11 și 13 iulie 2025
Muzică-Dans-Arte 11 Iulie 2025, 00:34

Făgăraș Fest: trei zile de explorare, creativitate și comunitate, între 11 și 13 iulie 2025

Între 11 și 13 iulie , satul Sebeșu de Sus , din comuna Racovița, județul Sibiu, devine gazda celei de-a șasea ediții a...

Făgăraș Fest: trei zile de explorare, creativitate și comunitate, între 11 și 13 iulie 2025
Premiul „Peter Jecza” pentru Sculptura Anului: 8.000 euro pentru o lucrare de artă publică în Timișoara
Muzică-Dans-Arte 11 Iulie 2025, 00:26

Premiul „Peter Jecza” pentru Sculptura Anului: 8.000 euro pentru o lucrare de artă publică în Timișoara

Fundația Triade Timișoara,  cu sprijinul UniCredit Bank,   lansează ediția a doua a Premiului Peter Jecza pentru...

Premiul „Peter Jecza” pentru Sculptura Anului: 8.000 euro pentru o lucrare de artă publică în Timișoara
Turneul Național „Orgile României” începe sâmbătă, 12 iulie, la Catedrala Sfântul Iosif din București
Muzică-Dans-Arte 11 Iulie 2025, 00:14

Turneul Național „Orgile României” începe sâmbătă, 12 iulie, la Catedrala Sfântul Iosif din București

Catedrala Sfântul Iosif din București găzduiește vineri , 12 iulie 2025, ora 20:00 , concertul de deschidere al celei...

Turneul Național „Orgile României” începe sâmbătă, 12 iulie, la Catedrala Sfântul Iosif din București
„LACUL LEBEDELOR,” cel mai iubit balet al tuturor timpurilor, pe 2 februarie 2026 la Sala Palatului
Muzică-Dans-Arte 10 Iulie 2025, 00:36

„LACUL LEBEDELOR,” cel mai iubit balet al tuturor timpurilor, pe 2 februarie 2026 la Sala Palatului

Celebra companie Ukrainian Classical Ballet aduce în premieră pe scena Sălii Palatului cea mai îndrăgită...

„LACUL LEBEDELOR,” cel mai iubit balet al tuturor timpurilor, pe 2 februarie 2026 la Sala Palatului
Balkanik Festival – Home of World Music revine între 5 și 7 septembrie la Grădina Uranus: trei zile și trei nopți în care bucuria devine formă de rezistență
Muzică-Dans-Arte 09 Iulie 2025, 00:35

Balkanik Festival – Home of World Music revine între 5 și 7 septembrie la Grădina Uranus: trei zile și trei nopți în care bucuria devine formă de rezistență

  „ Joy is an act of resistance / Bucuria e o formă de rezistență” , scria poeta americană Toi Derricotte....

Balkanik Festival – Home of World Music revine între 5 și 7 septembrie la Grădina Uranus: trei zile și trei nopți în care bucuria devine formă de rezistență
Ascultă live

Ascultă live

14:30 - 14:55
Muzica, ÎMPREUNĂ
Ascultă live Radio România Cultural
13:15 - 15:00
Reporterii actualităţii în miez de vară
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
14:00 - 15:00
English 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
13:30 - 15:00
LA MINUT (selecţiuni) (RRA)
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
14:30 - 15:00
TEATRU SCURT
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
11:03 - 15:00
Pulsul zilei
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța Folclor
Ascultă live Radio România Constanța Folclor
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
14:12 - 14:55
Banatul în direct!
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
13:00 - 16:03
Știri
Ascultă live Radio România Timișoara FM
14:00 - 15:00
Emisiune în lb. maghiară
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru