Jurnalista Radio România Cultural Daria Ghiu, împreună cu istoricul și eseistul Adrian Majuru vin la "Interesecții culturale" la Art Safari, pe 17 și 18 octombrie
Temele abordate: nevoia României de a-și construi o hartă a viitorului și istoria Pavilionului României la Bienala de artă de la Veneția
16 Octombrie 2024, 00:04
Art Safari anunță două noi sesiuni în cadrul proiectului „Intersecții culturale: lecturi deschise”, pe 17 și 18 octombrie, în intervalul 16:00-17:00, avându-i ca invitați pe Daria Ghiu, critic și istoric de artă, jurnalist Radio România Cultural, care ne va povesti despre istoria Pavilionului României la Bienala de artă de la Veneția și pe Adrian Majuru, manager al Muzeului Municipiului București, istoric, eseist și scriitor român, care va aborda tema „Viitorul ca o «agreabilă ficțiune»”.
Istoria Pavilionului României la Bienala de artă de la Veneția
Sesiunea de vineri, 18 octombrie, o va avea ca invitată pe Daria Ghiu, doctor în Istoria și Teoria Artei, critic de artă și jurnalist la Radio România Cultural. Daria Ghiu și-a dedicat cercetările Pavilionului României la Bienala de Artă de la Veneția, subiectul tezei sale de doctorat susținute la UNARTE București, și a publicat volumul „În acest pavilion se vede artă”, în 2015. De-a lungul anilor, a fost lector asociat la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii (CESI). Este realizatoarea emisiunilor „Arte frumoase” și „Orașul vorbește” (Radio România Cultural). Din 2007, semnează cronici de artă în diferite publicații culturale și de artă din țară și din străinătate.
Daria Ghiu va susține prelegerea „România la Veneția, 2014-2024”, în care va explora evoluția artistică și curatorială a Pavilionului României la Bienală din ultimul deceniu. Această prezentare va oferi o retrospectivă asupra transformărilor discursive și estetice care au definit prezența României la Bienală, analizând vulnerabilitățile și succesele din contextul unei scene artistice globale aflate într-o continuă actualizare.
„Istoria Pavilionului României la Bienala de artă de la Veneția oferă șansa unei cercetări continue, care nu îți lasă deloc pauză de respirație. Pe de altă parte, e acel tip de cercetare din care nu mai poți ieși: mecanismul ei de funcționare (apariția ei odată la doi ani) te ține în interiorul ei, chiar dacă ai vrea să fugi și către alte noi cercetări. Firește, noile cercetări este posibil să apară în viața ta (și au făcut-o), dar Veneția are nevoie de tine, pentru un update, pentru o paralelă cu trecutul, pentru descoperirea unei noi arhive, pentru a capta un soi de zeitgeist.
Doctoratul meu s-a încheiat în 2014, iar un an mai târziu am publicat o carte pe același subiect. Încă de atunci, m-am gândit că zece-douăzeci de ani mai târziu, ar merita să vedem cum a continuat întreaga aventură artistică și politică la Veneția, cum s-au modificat discursurile artistice, ce medii artistice au dominat, cum ne-am expus, cât de vulnerabili am fost, cât de bine am controlat fiecare gest. Într-o eră a update-urile continue, vă propun așadar o updatare: România la Veneția, 2014-2024, cu paralele de neocolit în trecut, cu accentul pe discurs curatorial, lucrare expusă, responsabilitate, așezare într-un context mai larg, cel al întregii Bienale. Pe o scenă culturală care invocă în mod continuu continuitatea și are nevoie de aceasta, vă propun așadar un exercițiu al continuității, cu ajutorul Bienalei de artă de la Veneția”, declară Daria Ghiu.
Viitorul ca o „agreabilă ficțiune”
Adrian Majuru, manager al Muzeului Municipiului București din 2014, istoric, eseist și scriitor român, este o figură importantă în peisajul cultural românesc, cu o vastă experiență în studiile de antropologie urbană și istoria civilizației. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București, Adrian Majuru a publicat peste 20 de volume, fiind cunoscut pentru lucrările sale despre evoluția spațiilor urbane și mentalitățile sociale din România.
Prelegerea sa „Viitorul ca o «agreabilă ficțiune»” va explora nevoia României de a-și construi o „hartă a viitorului” bazată pe investiția în educație, tehnologie și profesionalizare. Adrian Majuru va vorbi despre importanța reconectării la realitate prin schimbarea sistemului de educație și reprofesionalizarea forței de muncă, subliniind rolul tinerelor generații în configurarea unei societăți pregătite pentru provocările secolului 21.
„României îi lipsește o hartă a viitorului. [...] Reconectarea la realitate se construiește prin investiția în om, deoarece excelența și competența nu depind de mărimea țării, ci de sistemul ei de educație. Acesta trebuie schimbat.", declară Adrian Majuru.
Înregistrarea la evenimentele „Intersecții culturale: Lecturi deschise” se poate face aici.
