Lansare de carte și expoziții la Muzeul Țăranului

Povești în șezătoare, semnat de Ana Pascu și Valeria Olenici
Lansare de carte
7 februarie 2022, ora 17:00, Sala Media

Muzeul Național al Țăranului Român vă invită luni, 7 februarie 2022, de la ora 17:00, la lansarea volumului Povești în șezătoare,semnat de Ana Pascu și Valeria Olenici, apărut la Editura MARTOR. Evenimentul va avea loc în sala Media. Intrarea este liberă.

Concepută, în special, pentru copii de 8 – 12 ani, dar potrivită pentru iubitorii de basme de orice vârstă, cu ilustrații vesele realizate de către Beatrice Iordan, lucrarea cuprinde o serie de basme fantastice, snoave, ghicitori, povestiri și legende, înregistrate între 2012 și 2014 în satul Horodnic de Jos (județul Suceava).

Odinioară, se spuneau basme oricând se adunau câțiva săteni să lucreze împreună, la șezători și clăci, în familie, voia bună îmboldind la hărnicie. Fiecare sătean contribuia cu o glumă, o poveste sau un sfat. Iar povestașii recunoscuți pentru talentul lor, cum a fost Valeria Olenici, erau mereu solicitați să mai spună o poveste. De aceea, cartea a fost concepută de către Ana Pascu sub forma unei șezători: poveștile Valeriei Olenici alternează cu fragmente din interviuri în care se aud vocile ascultătorilor, dar și comentariile povestitoarei, căci „bunica Valeria” dă explicații, retrăiește momente din copilărie sau verifică dacă povestirile ei sunt apreciate.

Povești în șezătoare nu este o simplă carte de basme, ci rezultatul unei cercetări etnologice. Totodată, este o noutate și în plan editorial, într-un context în care povestitorii țărani sunt rari și greu de găsit și doar culegerile vechi sunt republicate. E o dovadă că oamenii au nevoie de basme așa cum au nevoie să își reamintească, uneori, de propria copilărie.

La eveniment vor participa Ana Pascu (Muzeul Național al Țăranului Român), Dimitrie Olenici (fiul regretatei Valeria Olenici, prezent online), Beatrice Iordan și invitații acestora, care vor lua cuvântul:

Manager Virgil-Ștefan Nițulescu (Muzeul Național al Țăranului Român)
Prof. univ. (e) Nicolae Constantinescu (Școala Doctorală a Facutății de Litere)
Conf. univ. Ioana Fruntelată (Facultatea de Litere, Universitatea din București)
Cercet. șt. III Irina Stahl (Institutul de Sociologie al Academiei Române)
Cercet. șt. II Maria Mateoniu (Muzeul Național al Țăranului Român)
Șef de secție Carmen Mihalache (Muzeul Național al Țăranului Român)
Moderator: șef de secție Studii etnologice Anamaria Iuga (Muzeul Național al Țăranului Român).

Cărțile pot fi cumpărate de la Galeria de Artă Ţărănească (magazinul Muzeului Național al Țăranului Român).

REALITĂȚILE NEFERITE DIN INTERPRETAREA ARTISTICĂ A BASMULUI ROMÂNESC
Proiect educativ realizat împreună cu elevii de la Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” și Colegiul Tehnic de Arhitectură „I.N. Socolescu”
25 ianuarie – 6 februarie 2022

Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” și Colegiul Tehnic de Arhitectură „I.N. Socolescu”, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Ţăranului Român, vă aşteaptă, la Sala Irina Nicolau, să vizitați expoziţia Realitățile neferite din interpretarea artistică a basmului românesc.

Organizarea unei expoziții de artă contemporană pe simezele Muzeului Țăranului are darul de a evidenția filonul rural care se transmite în ADN-ul cultural al artiștilor plastici români. Simboluri arhaice, tonalități, personaje de basm și nuanțe naive specifice spațiului rural românesc se vor regăsi în lucrările celor șapte expozanți propuși în acest proiect. De ce șapte? În mitologia românească și nu numai, cifra șapte are multiple semnificații, mai ales religioase.

Tematica unitară a acestui proiect artistic este interpretarea basmului românesc. Plin de simboluri, basmul definește cultura populară, iar poveștile românești se transmit din generație în generație, încă din primii ani ai vieții. Confruntarea dintre bine și rău, realul și fabulosul, imaginarul și fantasticul din narativul popular se regăsesc cel mai fidel în creația plastică a artiștilor, fără să fie neapărat o chestiune conștientă, ci mai degrabă moștenită de secole. Timpul mitic din basm, nemurirea, căutarea desăvârșirii, împlinirea, toți acești piloni ai basmului se regăsesc în lucrările artiștilor plastici. Personajele basmului se vor regăsi reinterpretate în lucrările expuse pe simezele Muzeului Naţional al Țăranului Român.

Deoarece la începutul perioadei medievale, meseriile se transmiteau de la o generație la alta, prin breslele meșteșugărești, cei șapte artiști, pe toată perioada desfășurării proiectului, vor deveni maeștri pentru șapte elevi de la liceele bucureștene de profil. Astfel, se va crea legătura maestru/ucenic, întocmai ca în perioada breslelor, iar filonul românesc din artele plastice va fi transmis mai departe de la o generație către următoarea generație.

Colaborarea dintre artiști și ucenicii-elevi este echivalentă cu drumul eroului pozitiv din basm. Simbolistic, se referă la căutarea veleităților artistice ale elevilor și perfecționarea lor. Călătoria în basm presupune maturizarea eroului care-și încheie provocările și sarcinile cu succes. Cele câteva luni în care elevii vor lucra alături de artiști, la atelierele de creație ale acestora reprezintă, în fapt, călătoria din basm. Succesul final este reprezentat de expoziția de la Muzeul Țăranului. Fiecare dintre artiști și elevi are libertatea de a-și exprima în lucrări propriile viziuni asupra eroilor din basme, pot reinterpreta simboluri, scene sau dialoguri.

Proiectul se întinde pe durata a trei luni, începând cu 19 octombrie 2021, zi în care a avut loc prima întâlnire între artiști și elevi, iar aceștia din urmă și-au ales maeștrii. Până la sfârșitul lunii ianuarie 2022, vor lucra împreună cu artiștii în ateliere, iar expoziția va avea loc în perioada 25 ianuarie - 6 februarie 2022.

Artişti: Bogdan Andronic (Andronicus), Dragoș Bojin, Anca Ciofirla, Cezar Cristea (1Qsapro), Radu Panait, Mihai Glodeanu, Sofia Ovejanu.
Elevi: Ana Hetel, Vanessa Matei, Matei Simoc, Maria Niţulescu, Andrada Matei, Elena Popa, Alexandra Cristoltan.
Coordonator proiect: Sofia Ovejan şi Ionuţ Avram
Curator: Suzana Dan

Expoziţia va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau, până pe 6 februarie 2022, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Lunea este închis.

Prețul biletului de intrare: adulți - 8 lei; pensionari - 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor - 2 lei.

OVIDIU FENEȘ ȘI NAPOLEON TIRON
4 decembrie 2021 – 26 februarie 2022

„Căci, acolo unde sunt doi sau trei adunați în Numele Meu, sunt și Eu în mijlocul lor.”
(Matei 18:20)

Muzeului Național al Țăranului Român vă învită la Sala MNȚRpusC să vizitați expoziția Căci, acolo unde sunt doi sau trei adunați în Numele Meu, sunt și Eu în mijlocul lor (Matei 18:20). Ovidiu Feneș și Napoleon Tiron, doi artiști din generații distincte, care preferă intimitatea atelierului oricărei afișări publice, se întâlnesc în spațiul MNȚRplusC în luna decembrie și încheie primul an calendaristic al programului cu același nume.
Curator: Silvian Sferlea

▪

Ideea acestei expoziții a funcționat sub semnul experimentului, prin facilitarea unui dialog spontan între lucrări, ținând cont de faptul că artiștii nu și-au propus să se întâlnească fizic și nici nu și-au trasat o strategie mutuală de construcție a cadrului expoziției, preferând să se axeze pe intuiție.

Ovidiu Feneș s-a născut în 1978 în Târgu Mureș și a absolvit Institutul Nicolae Grigorescu în anul 2002. Referindu-se la el însuși, Feneș îl parafrazează pe Jean Dubuffet: „am darul uitării“... „totul merge înainte și ce e în urmă e rămas în urmă“.
Ovidiu Feneș ne-a obișnuit prin rarele sale expoziții anterioare cu recuperări sau, mai bine zis, cu reutilizări ale diferitelor materiale pe care le folosea în lucrările lui. În cel mai recent corp de lucrări nu face decât să evidențieze, prin minimalismul lui, ceea ce este deja obținut, deja concret, folosind materiale simple, uneori chiar și naturale, considerându-se un artist poverist și bazându-se ca principiu de lucru pe simplitate.
Toată ideea lui de azi despre artă, spune el, a plecat de la răspunsul pe care părintele Iustin Pârvu i l-a dat la întrebarea: „Ce este arta?“. Acesta i-a răspuns: „Arta este artă!“ Un răspuns atât de complex și, în același timp, atât de minimalist, așa cum sunt și lucrările lui actuale. Cum ar spune el, „Să punem început bun!“.

Napoleon Tiron s-a născut în comuna Oasele, azi, Rediu (județul Galați), în 1935. Este absolvent al Institutului Nicolae Grigorescu în 1970, secția sculptură. A expus la Simeza în 1976 și 1977 și la Sala Dalles în 1986. În anul 1988, participă la Bienala de la Veneția. Primește Premiul UAP pentru sculptură în 1970 și Bursa de creație în 1971.
Napoleon Tiron este un sculptor care preferă să nu pună nume propriilor creații. Lasă privitorul să facă asta pentru că el consideră că fiecare vede altceva și nu vrea să inducă nimic imaginației celui care-i privește lucrările. Preferând lemnul, lucrările lui sunt forme simple la prima vedere, dar care abia după o atentă examinare îți dezvăluie complexitatea lor. Sculptura lui nu își arată cu ușurință înțelesurile, dar nici nu le ascunde. E suficient că există!

text de Silvian Sferlea

▪

Program de vizitare:
În fiecare sâmbătă, cu excepția zilei de Crăciun și a primei zile din 2022 (25 decembrie, respectiv 1 ianuarie), expoziția este deschisă între 15:00-18:00. Pentru cei ce nu pot ajunge în acest interval, se poate programa o vizită la 0726343263.

- sâmbătă, 05 februarie 2022, 15:00 - 18:00
- sâmbătă, 12 februarie 2022, 15:00 - 18:00
- sâmbătă, 19 februarie 2022, 15:00 - 18:00
- sâmbătă, 26 februarie 2022, 15:00 - 18:00

▪

Coordonator MNȚRplusC: Ilina Schileru
Despre MNȚRplusC: Pornind de la premiza că Muzeul Țăranului a fost și va fi mereu un spațiu viu, propunerea de a transforma sala de la subsolul muzeului (în care se desfășoară din aprilie 2021 programul MNȚRplusC), într-un teren de experiment artistic este o inițiativă care urmărește să coaguleze o comunitate nouă, formată din artiști activi pe scena de artă și urmăritorii ei. Unele din expozițiile deschise în sala MNȚRplusC vor purta referințe la patrimoniul material și imaterial al muzeului.
Organizatori: MNȚRplusC, Muzeul Național al Țăranului Român
Cu sprijinul Policolor și Aqua Carpatica