Lansarea volumului Tratat de hermeneutică a sculpturii abstracte de Matei Stîrcea-Crăciun

Ziua Brâncuși. Masă rotundă despre hermeneutica endogenă, o nouă metodă în critica de artă, la Institutul Cultural Român

Marți, 21 februarie 2017, de la ora 18.30, la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru nr 38, București) va avea loc lansarea volumului Tratat de hermeneutică a sculpturii abstracte de Matei Stîrcea-Crăciun, publicat la Editura „Brâncuși" din Târgu Jiu, cu sprijinul Editurii Institutului Cultural Român. Alături de autor, vor mai vorbi despre hermeneutica endogenă – o nouă metodă în critica de artă – președintele Institutului Cultural Român, Radu Boroianu, consilierul prezidențial Sergiu Nistor și Doru Strâmbulescu, directorul Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu.

Nu există la ora actuală instituţii abilitate în mod expres să studieze gramatica și conținutul discursurilor simbolice în ipos­tazele de mare complexitate ce caracterizează producțiile reper din artele vizuale și, prin extensie, din arhitectură, design, ambient obiectual. Hermeneutica endogenă – o nouă metodă în critica de artă, elaborată pe parcursul a trei decenii în cadrul Institutului de Antropolo­gie Francisc Rainer – urmărește reconstrucția limbajelor abstracte în sculptura modernă şi contemporană prin analize de morfologie, sintaxă și ima­ginar. Demersul se definește ca polar opus, deci complementar, abordărilor critice exogene, fondate pe grile preconstruite de lectură, postulate a avea valabilitate univer­sală – psihanaliză, marxism, feminism etc. – şi ar trebui în principiu să le preceadă.

Metoda de hermeneutică endogenă a fost ela­borată în „atelierul“ sculpturii brâncușiene. Se oferă, în premieră, rezolvări la cele patru probleme cardinale ale brâncuşiologiei: inter­pretarea sistemică a motivelor sculpturale, identificarea principalelor izvoare de inspiraţie, conceptualizarea curentului artistic lansat de maestru în arta veacului 20, poziționarea cultu­rologică a creației brâncușiene.

„Brâncuși rămâne unul dintre cei mai mari sculptori ai sublimului în secolul 20. Ceea ce oferă opera brâncușiană spre contemplare sunt zei telurici. Sculptorul creează o algebră a transcendentului, abstractizează temele și eroii veterotestamentari și neotestamen­tari, le conferă valori ca de funcții algebrice operate în baza unor variabile (x, y, z), părți sinergice ale Necunoscutului ființei. Sufletul lui de țăran presimte că depersonalizarea atributelor sublimului prin transfer în limbaj abstract pune în lumină ipostaza superla­tivă, de desăvârșire a unor valori umane de esență universală, a căror expresie caută a o reda prin limbajul materiilor mai curând decât prin limbajul formei.

Proiectul brâncușian oferă răspuns la marile probleme moștenite din arta Renașterii: egalitate între femeie și bărbat, împăcarea dintre creștini și evrei, împăcarea dintre toate națiunile.”declară autorul volumului, Matei Stîrcea-Crăciun.

Motivația unei explorări intensive a sculpturii brâncușiene privește șansa conceptualizării curentului artistic, probabil cel mai important din arta veacului 20, cât și șansa de a beneficia de o revoluție a umanismului propusă de viziunea hylesică.

Contribuţiile cercetătorului Matei Stîrcea-Crăciun privitoare la simbolizarea hylesică (matieristă) sunt coroborate de cerce­tări conduse la Henri Moore Institute of Sculp­ture, UK. În lucrarea Modern Sculpture Reading, editată de Jon Wood, David Hulks și Allex Potts în anul 2007, sunt oferite informații prețioase des­pre dezvoltarea la nivel mondial de către patru generații de sculptori a ceea ce autorul denumește viziune hylesică, atribuind-o, ca descoperire artistică, lui Constantin Brâncuși.

Intrarea este libera.