Ministerul Culturii anunță constituirea Fondului Brâncuși

Ca urmare a solidarizării extraordinare a peste 100.000 de români într-un timp foarte scurt (4 luni și jumătate) pentru păstrarea Cumințeniei Pământului în circuitul public, Ministerul Culturii anunță constituirea Fondului Brâncuși, care va avea ca scop achiziționarea operelor de artă contemporană și a celor care aparțin tezaurului patrimoniului cultural național.

Crearea acestui fond este o premieră în România și reprezintă un pas important pentru administrarea patrimoniului cultural românesc. Fondul Brâncuși asigură accesul la opere de valoare culturală deosebită, încurajează implicarea societății în susținerea actului cultural și pune bazele unei viitoare strategii pentru achiziționarea de artă de către stat. Fondul Brâncuși va fi gestionat de către Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), instituție publică aflată în subordinea Ministerului Culturii, și va permite la rândul său atât donații individuale, cât și donații din partea companiilor sau a altor organizații.

Cuminţenia Pământului este o sculptură de tinerețe a lui Constantin Brâncuși. Realizată în 1907, pe când Pablo Picasso transforma pictura creând Domnișoarele din Avignon, Cumințenia Pământului reprezintă trecerea către un nou mod de a gândi sculptura și către etapa de maturitate a operei lui Brâncuși. Alături de Sărutul și Rugăciunea, Cuminţenia Pământului marchează începutul celei mai apreciate perioade din creaţia artistului. Este emblema “primelor sculpturi moderne din lume”. Influența lui Brâncuși asupra artei secolului XX nu poate fi subestimată.

În cadrul campaniei naționale „Brâncuși e al meu” s-au strâns prin subscripție publică 1.273.668 euro până pe 30 septembrie, dintre care mai bine de 800.000 euro au fost adunați în ultimele două luni și jumătate. Cumințenia Pământului va fi achiziționată prin completarea sumei necesare de către Guvernul României prin bugetul Ministerului Culturii, astfel încât lucrarea să rămână în circuitul public și accesul la patrimoniul cultural național să nu fie îngrădit. Sculptura va fi găzduită în curând de Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”.

Un fapt istoric mai puțin cunoscut este că o altă subscripție publică majoră la care au participat românii, cea pentru începerea construcției Ateneului Român, s-a realizat printr-o loterie națională cu două extrageri care au avut loc în 1886, adunând suma netă de 352.132 lei de aur (cf. studiului istoricului Gh. Adamescu, publicat în revista “Boabe de grâu”, v. https://goo.gl/zClM5z). Valoarea relativă a leului de aur față de leul actual nu este simplu de calculat, dar ce știm cu siguranță e că o pâine costa 10 bani în 1886. Dacă ne bazăm pe această informație, valoarea relativă a unui leu de aur de la sfârșitul secolului al XIX-lea ar fi de circa zece ori mai mare decât a leului din 2016. Așadar, suma adunată prin colecta publică “Dați un leu pentru Ateneu!” în 1866 a fost de aproximativ 3.500.000 lei la valoarea lor actuală (echivalentul a 781.000 euro). Deci românii din 1866 au donat (printr-o loterie la care puteau să și câștige, de altfel) cu circa 40% mai puțin decât conaționalii lor din 2016. Trebuie spus că strângerea de fonduri a continuat prin donații până la inaugurarea Ateneului în 1889, cu alte câteva colecte publice care s-au realizat intermitent până în anul 1939, când se încheie lucrările de amenajare. Românii au dat, astfel, câte un leu pentru Ateneu de-a lungul a 53 de ani, nu doar în patru luni și jumătate!

“Îmi permit să observ, ca om experimentat în strângerea de fonduri pentru proiecte culturale înainte de a fi ministru, că subscripția publică inițiată de Guvernul României pentru achiziționarea Cumințeniei Pământului este unul dintre cele mai originale modele propuse în momentul acesta într-o țară europeană. Prin realizarea acestei forme de crowdfunding național, putem pune în dezbatere, finanța și aproba proiecte de interes public chiar cu sprijinul publicului cărora li se adresează, prin contribuțiile unor mari grupuri de oameni uniți de o idee comună. Asta va permite în timp crearea unor modele mixte, participative de finanțare a culturii în statele unde administrația culturală e depășită de cererile și nevoile sistemului viu, dinamic. Cetățeanul redevine astfel responsabil și beneficiar direct al actului cultural”, afirmă Ministrul Culturii, Corina Șuteu.

Ca urmare a campaniei “Brâncuși e al meu”, statul român va dispune de o serie de instrumente esențiale, dar inexistente până acum, pentru crearea unei subscripții publice. Campania pentru Cumințenia Pământului este și un exemplu de debirocratizare a actului cultural, de deschidere către marele public pentru realizarea unui proiect de importanță națională. Campania „Brâncuși e al meu” a pornit o dezbatere necesară în spațiul public românesc și a readus în atenția societății personalitatea lui Constantin Brâncuși, importanța și valoarea artei sale. O serie de organizații non-guvernamentale, instituții publice de cultură, artiști, operatori publici și privați s-au alăturat campaniei într-o solidaritate fără precedent în România ultimelor decenii.

Printre personalitățile care și-au arătat sprijinul pentru campania de subscripție publică se regăsesc: Adrian Ghenie, Neagu Djuvara, Doina Lemny, Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Mircea Cărtărescu, Dan Perjovschi, Mircea Cantor, Alexandru Tomescu, Vlad Alexandrescu, Tudor Giurgiu, François Saint-Paul - ambasadorul Franței, Răzvan Burleanu, Margareta Pâslaru, Oana Manea, Alexandru Dedu și Cosmin Alexandru. De asemenea, în spoturile publicitare își declară susținerea Maia Morgenstern, Oana Pellea, Victor Rebengiuc, Andrei Pleșu, Iuliana Tudor, Melania Medeleanu, Irina Păcurariu, Dragoș Bucurenci, Părintele Constantin Necula, Mariana Lungu, Dan Amariei, Matei Oprina, Cristiana Mongol Stancu, Iv cel Naiv, Virgil Stănescu, Alexandru Tomescu, Cristina Cioran, Gheorghe Hagi, Virgil Ianțu, Dora Dumitrescu.

Printre companiile care și-au anunțat implicarea în susținerea campaniei se numără: Bitdefender, PwC Romania, Carrefour, Dedeman, BRD, Uber, Enel, McDonald's, Auchan, Bancpost, Banca Transilvania, OMNIASIG, eMAG, UniCredit Bank România, Coresi, New Folder, Unlock, Media Trust, Telekom, Băcănia Veche, Dexter Print, Humanitas și Cărturești.

Suntem recunoscători Academiei Române, Teatrului Național din București, Romfilateliei (care a realizat o serie specială de plicuri cu o lucrare de Mircea Cantor despre Cumințenia Pământului), Federației Române de Fotbal, Notarilor Publici din România, Uniunii Ziariștilor Profesioniști, trupei Subcarpați (care a susținut un concert la Târgu Jiu dedicat Cumințeniei Pământului), sportivului Avram Iancu (care a traversat înot Canalul Mânecii pentru Cumințenia Pământului).

Mulțumim, de asemenea, organizatorilor Electric Castle, Anonimul, Ideo Ideis, Summer Well, Caravana NexT, Caravana TIFF, SoNoRo, Concursului Internațional George Enescu, Festivalului de Film de la Câmpulung, Mausolee pe bicicletă (Direcția Județeană pentru Cultură Vrancea).

Ne-au sprijinit pro bono: grupul GMP (la realizarea campaniei oficiale de comunicare), Muzeul BNR (care a găzduit sculptura între 16 iunie-31 octombrie), băncilor partenere în subscripția națională (Banca Transilvania, Banca Comercială Română, BRD, Unicredit Bank, CEC Bank, Raiffeisen Bank, Alpha Bank, ING Bank), site-ului eMag (pentru facilitarea procesului de donație online), platformei donatie.ro (prin Asociația pentru Relații Comunitare) și Asociației Culturale Patrimoniu pentru Viitor (pentru sprijinul acordat în obținerea numărului de SMS al campaniei), Omniasig (pentru asigurarea pro bono a operei, pe toată perioada campaniei), Augmented Space Agency (pentru aplicația mobilă "Cumințenia călătorește").
Le mulțumim tuturor celor care s-au implicat pentru ca Brâncuși să rămână al nostru!