Muzeul Abandonului pentru copii și adolescenți

Muzeul Abandonului a fost distins ieri, la ediția XXI a PR Award, cu Golden Award for Excellence la secțiunea Artă și Cultură. Este un premiu într-o competiție a performerilor în comunicare și o astfel de distincție vorbește despre un parcurs constant în ultimii doi ani de a aduce laolaltă o comunitate de oameni pentru care este esențială necesitatea modificării profunde a manierei în care ne oglindim, ca societate, în care ne asumăm trecutul recent și în care alegem să interacționăm în viitor.

Una dintre dimensiunile principale ale Muzeului Abandonului, încă de la înființarea sa în anul 2021, a fost cea educativă. Cum expui un subiect atât de dificil tinerei generații? Cum găsești puntea de comunicare cu un public născut la jumătate de secol după decretul 770?

La sugestia celor mai tineri vizitatori ai noștri, care au întrebat creatorii muzeului de ce nu se predă această istorie a abandonului în școli, Muzeul Abandonului a început o serie de module educative cu sprijinul NEPI Rockcastle / Mega Mall și Promenada București.

O parte au avut loc în luna august, în cadrul expoziției din Piața Amzei 13 la Unboxing MA. Live Museum și au continuat în luna noiembrie cu un periplul în școli, în cadrul Săptămânii Altfel. Avantajul unui muzeu digital este că poate fi mobil și accesat de oriunde, așa că echipa a putut povesti copiilor de clasa a 8-a și a 9-a despre tema pe care muzeul o abordează, oferindu-le experiența unei expoziții de realitate virtuală chiar la ei în clasă.

“Muzeul Abandonului este primul muzeu din România care există exclusiv în format digital și primul muzeu care îndrăznește să abordeze într-un mod neconvențional o temă altfel dureroasă pentru oameni și societate – abandonul” – și-a început prezentarea în fața copiilor Iris Șerban, coordonatoarea arhivei MA. „Descoperim istoria din ultimii 70 de ani prin intermediul poveștilor copiilor de atunci. Copii care au trăit în instituții sau copii care au trăit în familii. Părinții și bunicii voștri și ai noștri.

Când spuneți muzeu, care este primul cuvânt care vă vine în minte?

Când spuneți abandon, care este primul cuvânt?

Dar comunism? Ce știți despre comunism?”

În efortul de a aduce în atenția elevilor o istorie dureroasă, Muzeul Abandonului se folosește de tehnologie: expoziții imersive și VR, pentru a conecta generațiile tinere cu povestea copiilor abandonați din România. Muzeul digital devine astfel o fereastră către trecutul tulburător al copiilor crescuți în instituții și spre lumea din spatele fenomenului abandonului. Interactivitatea devine un instrument puternic de învățare și empatie.

„A fost fantastic, am văzut în VR lucruri pe care nu credeam că o să le văd vreodată”, a declarat unul din elevii de clasa a 8-a din Școala Generală nr. 133 din București.

„A fost interesant, pentru că, datorită ochelarilor VR, am aflat cum trăiau copiii orfani”, ne-a spus la sfârșitul orei un elev de clasa a 9-a, la Colegiul Economic "Costin C. Kirițescu".

Prin diferitele activități, discuții libere, dar mai ales prin explorarea virtuală a Căminului-Spital pentru Minori Deficienți Nerecuperabili din Sighetu Marmației, cu ajutorul ochelarilor VR, elevii au fost fascinați, reușind să descopere și să înțeleagă adevăruri dureroase din trecutul țării noastre.

„Elevii au avut prilejul de a-și stimula creativitatea, gândirea critică, reușind astfel să-și formeze o părere cât mai complexă și veridică despre regimul ceaușist, implicit fenomenul abandonului românesc din această perioadă. Vastitatea și importanța acestei teme capătă noi valențe în cadrul unor experiențe precum celor oferite adolescenților de echipa Muzeului Abandonului, construind un demers extrem de util - și inedit - în vederea atingerii competențelor și conținuturilor programelor școlare ce includ subiectul comunismului românesc.” - Mădălina Toader, istoric și profesoară de istorie

O filă însemnată din istoria comunismului românesc este marcată de Decretul 770/1966 ale cărui consecințe au marcat profund întreaga societate. Trauma sutelor de mii de copii abandonați în epoca ceaușistă reprezintă un subiect extrem de sensibil pentru societatea românească, iar Muzeul Abandonului reușește să expună narațiunea acestui fenomen în singurul mod în care această istorie recentă poate fi privită și înțeleasă fără a întoarce privirea.

“În lipsa înțelegerii, recunoașterii și vindecării colective, transmitem această traumă generațiilor următoare, ea devenind o parte fundamentală din identitatea lor, deși nu i-au fost martori. Tinerii și copiii care explorează astăzi Muzeul Abandonului nu fac parte în mod direct din narațiunea acestei suferințe produse în instituțiile de protecție din România. Dar pentru că nu au existat încă recunoaștere, scuze și vindecare la nivelul profund al societății, ducem această poveste ascunsă cu noi, ca pe o fantomă, și o transmitem mai departe, fără să o înțelegem” spune Oana Drăgulinescu, fondatoarea muzeului, într-un episod al podcastului Pe urmele Abandonului, dedicat tinerei generații de vizitatori.