Muzeul Municipiului București vă invită la o nouă Conferință astăzi, 9 martie 2023, de la ora 18.30

Despre conferință:

„Intră frig și ieși căldură”, strigau pe 9 martie copiii de acum câteva zeci de ani. Ieșeau pe câmp sau la marginea pădurii, făceau un foc, săreau peste el. Oamenii mari încălzeau și ei seva pomilor din livezi, tot cu focuri. Focuri mici, nu incendii. Rugurile mari, comunitare, se aprindeau în afara spațiului domestic, cu lemne aduse de fiecare de acasă. Petrecere și veghe. Căci iarna nu se încheie brusc, iar vara vine puțin câte puțin și nu peste tot deodată. Lumină, muguri, insecte, amulete, sărbători, primenire, natură, ritmuri și oameni care într-un fel sau altul participă la curgerea timpului și a vremii. Toate aceste mișcări capătă sensuri culturale exprimate prin rituri și practici mai vechi și mai noi de intrarea în primăvară, ale căror mesaje nu stau înghețate în trecut, ci pot fi de folos căutărilor, speranţelor şi neliniştilor contemporane. Vă invităm să reflectăm asupra curgerii timpului şi a vremii, a locului nostru în această trecere.

Despre conferențiar:

Laura Jiga Iliescu este un pasionat scriitor al culturilor tradiţionale şi a avatarurilor lor postmoderne. Etnolog, doctor în filologie (din 2003).

Este cercetător ştiinţific I la Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, profesor colaborator al Universității București, Facultatea de Litere. Membru al mai multor grupuri de lucru, printre care EAST-WEST - Vernacular religion on the boundary of Eastern and Western Christianity: continuity, changes and interactions (proiect ERC 2015-2018), Interactions, juxtapositions, imbrications religieuses dans les Balkans (XX-XXIe siècles) (proiect finanţat de École Française d’Athènes 2021-2025).

Domeniile sale de interes includ: oralitate şi literaturitate (cu accent special asupra practicilor scrierii, lecturii şi performărilor orale; cărţi populare, legende apocrife şi folclor); legendele Sfântului Ilie; expresii rituale şi narative tradiţionale, moderne şi postmoderne ale relației cu supranaturalul; religozitate vernaculară; ecologie tradiţională; descântece; basm fantastic; coordonate topografice ale imaginarului spațial; etnologie montană; teorii ale imaginarului din perspectivă etnologică; corp și corporalitate; crearea și arhivarea analitică a documentelor de cultură orală. Un domeniu care îi atrage atenţia tot mai tare este cel al jocurilor video în relaţie cu basmul fantastic.

Autoare a trei cărți („Răsplata paradisului. Filoane livrești și orale ale credințelor despre Blajini”, editura Academiei, 2006; „Structuri mentalitare carpatice. Narațiuni, ritualuri, habitat la comunitășile locale”, editura Muzeului Literaturii, 2013; „Biserica de alături. Câteva rituri necercetate ale ciobanilor din Carpați. Studiu de etnologie asupra religiozității pastorale”, editura Institutul European, 2020), coordonator și coautor a cinci volume (dintre care „Oameni și fiare. Introducere în universul imateral al făurăriei”, alături de Nicolae Teodoreanu și Monica Bercovici, editura Curtea Veche, 2012) autoare a peste 100 de studii publicate în țară și străinătate. Cel mai recent studiu (2023) este „When the Other is One of Us. Narrative construction of werewolf identity in the Romanian Western Carpathians at the end of the twentieth century”, în volumul editat de Willem de Blécourt, Mirjam Mencej, „Werewolf Legends” II, Palgrave MacMillan, London.

În prezent realizează o cercetare asupra narațiunilor miraculoase onirice. Totodată, redactează monografia tipologică a figurii Maicii Domnului în folclorul românesc (proiect în cadrul Institutului de Etnografie și Folclor).