Ascultă Radio România Cultural Live

PORTRET: Povestea fascinantă a legendarului Sergiu Malagmba

06 Februarie 2018, 06:54

În Dicţionarul explicativ al limbii române, termenul de malagambist semnifică un tânăr al anilor 1940 – 1960, îmbrăcat ultramodern şi cu un comportament nonconformist, „liberal”, „şmecher”, spre frivol. Termenul este asociat cu numele lui Sergiu Malagamba, „Serghei” cum îi spuneau apropiaţii, un rebel total, un virtuoz percuţionist – fiind considerat cel mai bun baterist român din istorie -, compozitor, dirijor, aranjor, un veritabil showman şi mentor al multor muzicieni din perioada de după război dar şi din vremea noastră, însă şi un adevărat dandy al Bucureştiului anilor ’40, un creator de trenduri în societatea românească a acelei epoci, o adaptare a modei italiene a vremii. Fiindcă lui Malagamba îi plăcea să fie spilcuit, să adopte o ţinută ostentativă, provocatoare chiar, atât prin combinaţii ciudate de culori cât şi prin croieli extrem de îndrăzneţe ori prin tunsori extravagante. Concepţia sa despre „look” a fost adoptată de membrii orchestrei sale, iar mai apoi de publicul spectator pasionat de jazz, pentru ca finalmente, să capete o notorietate remarcabilă în rândul tinerilor de atunci. Toţi aceştia erau deci malagambişti.

Acum, la împlinirea a 105 ani de la naşterea sa, Sergiu Malagamba rămâne unul din acei oameni pe care trebuie să îi regăsim în paginile de istorie, tocmai fiindcă şi-a pus o puternică amprentă asupra societăţii româneşti, rămasă în legendele de cartier şi în memoria multor generaţii care îl apreciază, încă, în mod deosebit.

Sergiu (Serghei) Malagamba s-a născut la 6 februarie 1913, la Chişinău, într-o familie de origine armeană.

În perioada 1931 – 1933 a început studiul muzicii la Conservatorul „Unirea” din oraşul natal, cu profesorul Gheorghi Iateakovki.

În anul 1935 a debutat ca baterist în formaţia de muzică uşoară a lui Nicolae Cireş, la Chişinău, apoi, în 1936, a devenit instrumentist la Max Halm, la Bucureşti şi baterist în orchestra Joe Reininger, tot din Bucureşti, cu care a participat la turnee în Egipt şi Sudan.

În 1939 a dirijat primul său concert de muzică uşoară cu Orchestra Malagamba, cu care a cântat în barurile Melody şi Continental, până în anul 1941. Malagamba a fost unul din conducătorii de orchestră care au introdus în ţara noastră jocul de scenă al interpretării instrumentale în concertele de muzică uşoară şi de estradă, iar ca percuţionist, Malagamba a transformat tobele într-o veritabilă orchestră, printr-o rară fantezie şi virtuozitate.

A colaborat cu numeroase formaţii de muzică uşoară, cum erau cele ale lui Dinu Şerbănescu, Ion Vasilescu, Henry Mălineanu şi Edmond Deda, de toţi aceştia legându-l şi frumoase prietenii.

În perioada 1941 – 1945 a fost baterist în orchestra teatrului Gioconda, apoi a înfiinţat prima formaţie de jazz simfonic din Bucureşti în 1942, pe care a dirijat-o într-un concert demonstrativ la sala ARO.

În acele vremuri, când Sergiu Malagamba, Theodor Cosma şi Dinu Ştefănescu cântau la Cabaretul de la Mon Jardin, din incinta fostului Hotel Dorobanţi, formaţia lui Malagamba era bisată mereu, serile de dans erau din ce în ce mai antrenante iar tinerii se înghesuiau să participe la spectacolele celor mai mari instrumentişti ai vremii.

A colaborat în repetate rânduri cu Maria Tănase, mai ales pe estrada teatrelor de revistă bucureștene, începând din anii ’40.

În 1942, celebrul percuţionist este ridicat de Poliţie şi internat în lăgarul de la Târgu-Jiu, fiind acuzat de a fi „şef de sectă religioasă periculoasă siguranţei Statului”, tocmai din cauza malagambismului – moda vestimentară a acelor ani care cuprinsese mari mase de tineri dar şi personalităţi marcante ale scenei precum Constantin Tănase, care a apărut în faţa spectatorilor îmbrăcat extravagant. Scandalul a fost declanşat în presă, un gazetar sugerând că tineretul murea în lupte, iar malagambiştii sfidau lumea… Adică statul era ameninţat de frizura tăiată la spate perfect drept, după metoda celebrului frizer „Gică Vapor”, de pălăria care era musai cu boruri late şi panglică fină, de cămaşa obligatoriu uni, asortată cu o cravată cu nodul mic, lungă până peste curea, de sacoul în carouri ample, de pantalonii cu patru pense, cu manşeta strânsă la glezne şi neapărat mai scurţi astfel încât să asigure vedere la ciorapii din lână fină, în dungi în culori tari, sau de pantofii din antilopă, cu talpa de crep foarte groasă. E de la sine înţeles de ce, după încarecerarea lui Malagamba, mii de elevi au protestat vehement pe Calea Victoriei.

Malagamba a reintrat apoi destul de dificil în viaţa artistică, în anul 1945 dirijând opereta „Sfinxul din Hollywood” de Ralph Benatsky, între 1945 şi 1948 a fost baterist şi dirijor la N. Stroe, Teatrul „Elly Roman” şi al Ateneului Român din Bucureşti, iar din 1947 a devenit membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor.

A fost, apoi, baterist la teatrul de estradă, între anii 1948 şi 1950, iar între anii 1949 – 1954 a concertat, ca interpret, în cadrul unor spectacole cu mare priză la public, la Sala Dalles din Capitală.

În anul 1950 a continuat studiile la Conservatorul din Bucureşti cu Alfred Mendelsohn, în cadrul unor cursuri organizate de Uniunea Compozitorilor, o perioadă în care a cochetat şi cu studii de violoncel.

În perioada 1950 – 1955 a fost percuţionist la timpane în Orchestra Simfonică a Cinematografiei, apoi, între anii 1955-1974 a fost dirijor la Teatrul Constantin Tănase, o perioadă în care, timp de doi ani (1965 – 1967) a fost şi profesor de percuţie la Şcoala Populară de Artă.

În anii ‘60 a instruit noi toboşari, viitori exponenţi ai muzicii rock, între ei, bateristul Ştefan Mihăescu de la formaţia Sideral.

A întreprins nenumărate turnee peste hotare, cum sunt cele din Egipt, Sudan, Polonia (1960, 1962, 1965), R.D. Germană, URSS (1965), Italia (1966) şi Israel.

Malagamba a fost, după cum aminteam, şi un strălucit compozitor, printre creaţiile sale muzicale aflându-se „De ziua ta”, versuri George Mihalache, „Perechea mea eşti tu”, versuri Constantin Cârjan, „Azi e mai frumos ca ieri”, versuri Aurel Felea, „Iţi mulţumesc, dragul meu”, versuri Mircea Block, „Noapte bună, vioară”, versuri Aurel Felea, sau „În aşteptarea ta”, pe versurile aceluiaşi Aurel Felea. Totodată, a semnat numeroase prelucrări şi reorchestrări după piese celebre ale lui Duke Ellington, Manuel de Falla, Gherase Dendrino sau Grigoraş Dinicu.

„Serghei” a rămas celebru şi prin „Baletul tobelor”, un solo de baterie pe care a fost creat chiar şi un dans, care a făcut furori chiar şi pe scena Olympia din Paris, în cadrul turneului francez al artistului, întreprins alături de trupa Teatrului „Constantin Tănase”, în anul 1965.

A obţinut şi câteva premii şi distincţii importante cum sunt Ordinul Muncii clasa a III-a, în anul 1963 şi menţiune la Concursul naţional de muzică uşoară de la Mamaia 1969.

Sergiu Malagamba a trecut la cele veşnice la 15 aprilie 1978, la Bucureşti.

Compozitorul Temistocle Popa arăta în volumul „Trecea fanfara militară”: „Malagamba avea, pe lângă faima unui strălucit muzicant, şi o înfăţişare deosebită, cu trupul său subţirel, nervos, cu chipul smolit şi mustăcioara à la d’Artagnan… Magazinele bucureştene se şi apucaseră să-i lanseze moda: guler à la Malagamba, croială à la Malagamba, pantofi à la Malagamba (înguşti şi cu tocuri înalte), sacouri à la Malagamba, cu revere mici… Şcolile de dans începuseră şi ele să-şi facă reclamă cu anunţul: «Predăm dansul Malagamba!». Iată-ne pe noi, cei de la malul Dâmboviţei, câştigându-ne o celebritate pe care alţii n-au avut-o. Fiindcă n-a existat niciodată un «dans Ginger Rogers», nici măcar un «dans Fred Astaire». Însă «dansul Malagamba» a fost şi s-a dansat cu frenezie.”

Malagamba a marcat timp de decenii viaţa Capitalei şi a plătit cu libertatea dreptul de a fi altfel, un desăvârşit artist şi un rebel admirat de tineri, fiind acuzat pe nedrept de interpretarea unei „muzici străine spiritului românesc“ şi de a fi „smintit tineretul“. Malagamba a rămas în istorie, poate, în primul rând, prin impunerea unui curent al normalităţii adică al manifestării spiritului liber, şic, fie şi „malagambist”…

Peste ani, în iulie 2014, S.T.U.P. Arts&Fashion a lansat un nou proiect – “Noua Malagamba a Bucureştiului”, cu bărbaţi bine îmbrăcaţi, reprezentativi din diferite domenii – modă, teatru, film, fotografie, tv, un proiect care dorea să renască curentul malagambabist al perioadei interbelice, în contextul emanciparii societăţii româneşti de atunci şi acum, acela al dress code-ului pentru întâlnirile de sâmbătă seara. Vorbim de relansarea curentulul dandy-ului bucureştean, boem, fantezist, poetic, instigând estetica frumosului, un bărbat cu identitate, cu un stil vestimentar original, lansat cu zeci de ani în urmă de celebrul Sergiu Malagamba.

de Răzvan Moceanu - RADOR

Opera Națională București omagiază feminitatea și celebrează ziua de 8 martie prin baletul Baiadera de Minkus și opera La Traviata de Verdi
Muzică-Dans-Arte 01 Martie 2024, 12:07

Opera Națională București omagiază feminitatea și celebrează ziua de 8 martie prin baletul Baiadera de Minkus și opera La Traviata de Verdi

Miercuri (6 martie) și joi (7 martie), ora 18:30 , Opera Națională București vă invită la spectacolul de operă Povestirile...

Opera Națională București omagiază feminitatea și celebrează ziua de 8 martie prin baletul Baiadera de Minkus și opera La Traviata de Verdi
Concursul Internațional George Enescu, promovat în marile orașe din Europa
Muzică-Dans-Arte 01 Martie 2024, 11:13

Concursul Internațional George Enescu, promovat în marile orașe din Europa

Institutul Cultural Român, Ministerul Culturii și ARTEXIM organizează o serie de conferințe și recitaluri pentru promovarea...

Concursul Internațional George Enescu, promovat în marile orașe din Europa
COTROCENI CREATIV JUNIOR – ediția a V-a la Muzeul Național Cotroceni
Muzică-Dans-Arte 01 Martie 2024, 11:04

COTROCENI CREATIV JUNIOR – ediția a V-a la Muzeul Național Cotroceni

Muzeul Național Cotroceni lansează astăzi, 1 martie 2024, înscrierile la cea de-a cincea ediție a proiectului Cotroceni...

COTROCENI CREATIV JUNIOR – ediția a V-a la Muzeul Național Cotroceni
Oxygen Booth: instalații imersive la Timișoara, realizate în colaborare cu artiști consacrați și tineri artiști emergenți
Muzică-Dans-Arte 29 Februarie 2024, 13:18

Oxygen Booth: instalații imersive la Timișoara, realizate în colaborare cu artiști consacrați și tineri artiști emergenți

Oxygen Booth este un proiect inițiat de Asociația Balvia, care conceptualizează nevoia omenirii și a planetei de oxigen...

Oxygen Booth: instalații imersive la Timișoara, realizate în colaborare cu artiști consacrați și tineri artiști emergenți
Proiectul de art-terapie mind-moving a ajuns la final. Peste 600 de pacienți din două spitale de psihiatrie din țară au beneficiat de activitățile organizate în cadrul programului
Muzică-Dans-Arte 29 Februarie 2024, 08:27

Proiectul de art-terapie mind-moving a ajuns la final. Peste 600 de pacienți din două spitale de psihiatrie din țară au beneficiat de activitățile organizate în cadrul programului

mind-moving , programul de terapie prin artă inițiat și organizat de Indie Box, în parteneriat cu NOPA - ...

Proiectul de art-terapie mind-moving a ajuns la final. Peste 600 de pacienți din două spitale de psihiatrie din țară au beneficiat de activitățile organizate în cadrul programului
Primăvara debutează cu tango la Casa KERIM
Muzică-Dans-Arte 28 Februarie 2024, 15:20

Primăvara debutează cu tango la Casa KERIM

Sâmbătă, 2 martie 2024 , la Casa KERIM publicul este așteptat la o seară specială de tango . Bandoneonistul...

Primăvara debutează cu tango la Casa KERIM
Cristian Mandeal - ,,Nu cred că muzica clasică este pe cale de dispariție"
Muzică-Dans-Arte 28 Februarie 2024, 12:04

Cristian Mandeal - ,,Nu cred că muzica clasică este pe cale de dispariție"

În această seară de la ora 19:00, Orchestra de Cameră Radio sub bagheta dirijorului Cristian Mandeal, prezină Uvertura...

Cristian Mandeal - ,,Nu cred că muzica clasică este pe cale de dispariție"
Romanian Design Week lansează apelul de înscrieri  în circuitul RDW Design GO!
Muzică-Dans-Arte 27 Februarie 2024, 18:50

Romanian Design Week lansează apelul de înscrieri în circuitul RDW Design GO!

Romanian Design Week , festivalul multidisciplinar dedicat industriilor creative, organizat de The Institute și prezentat de...

Romanian Design Week lansează apelul de înscrieri în circuitul RDW Design GO!
Ascultă live

Ascultă live

00:30 - 01:00
Născut în România (reluare)
Ascultă live Radio România Cultural
00:05 - 04:53
RADIO NOCTURNA
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
Acum live
Radio România Internaţional 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
00:00 - 06:00
PROGRAM MUZICAL NOCTURN
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
00:00 - 06:00
Transilvania by night
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru