PORTRET: Sabin Bălaşa, pictorul albastrului infinit

Exponent al ''romantismului cosmic'', aşa cum singur s-a definit, pictorul Sabin Bălaşa s-a născut în localitatea Dobriceni, judeţul Olt, la 17 iunie 1932.

A absolvit Academia de Arte Frumoase din Bucureşti (1955) şi şi-a completat educaţia efectuând o serie de specializări la Academiile din Sienna şi din Perugia, Italia, se menţionează în volumul ''Whos Who în România 2002'' (Pegasus Press, Bucureşti, 2002).

Începând din 1955 a participat la anuale de stat şi la manifestări de artă românească peste hotare, potrivit ''Dicţionarului artiştilor români contemporani'' (Ed. Meridiane, 1976): Moscova (1958); Varşovia (1955 - Festivalul mondial al tineretului); Paris (1961 - Bienala tineretului), Damasc, Alexandria; Torino, Roma, Titograd (1965, 1969, 1970); Cagnes sur Mer (1970 - Festival internaţional de pictură); Tel Aviv (1972); Sofia (1974).

Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO - Vernisajul lucrării "Galaxia Iubirii", realizată de artistul plastic Sabin Bălaşa în aula Mihai Eminescu a Universităţii Al. I. Cuza

De asemenea, a avut expoziţii personale atât în ţară (Cluj Napoca - 1980, Bucureşti - 1982, 1992) cât şi peste hotare (Roma - 1978, 1980; Stockholm - 1982; Kerkera, Grecia - 1985; Moscova, Tbilisi, Georgia - 1988; Israel - 1994), potrivit ''Whos Who în România 2002'' (Pegasus Press, Bucureşti, 2002).

De-a lungul timpului i-au fost acordate numeroase titluri, premii, între care: Medalia de Aur la Concursul European de Pictură (Pescara, Italia -1965), Medalia de Aur, Accademia d'Italia (Salsomaggiore, Italia - 1980), Diploma de Maestro di Pittura ''Honoris Causa'' şi ''Statue of Victory'', Premiul pentru Cultură (Salsomaggiore, Italia - 1983), Cavaler al Artelor, Accademia Bedriacense (Calvatone, Italia - 1985), Palma d'Oro d'Europa, Accademia Europa (Italia, 1986), Doctor Onorific, University Foundation, the Marquis Giuseppe Sciluna (SUA, 1988), Medalia de bronz ''A. Einstein'', International Academy Foundation (SUA - 1989).

Pe lângă pictura de şevalet, artistul a realizat numeroase lucrări de pictură murală. Renumitele compoziţii care împodobesc Sala Paşilor Pierduţi din cadrul Universităţii ''Al. I. Cuza'' din Iaşi, intitulate ''Elogiul tinereţii'', sunt în număr de 19 şi acoperă aproximativ 300 metri pătraţi, potrivit www.uaic. Picturile au fost realizate între anii 1968-1978 şi reflectă sufletul, tinereţea, istoria şi poezia poporului român. Printre lucrările din Sala Paşilor Pierduţi se află: "Aspiraţie", "Amfiteatru", "Generaţii", "Triumful vieţii", "Dezastrul atomic", "Icar", "Prometeu", "Exodul spre lumină", "Ştefan cel Mare", "Moldova" şi "Luceafărul" (pictură triptică).

Picturile intitulate ''Războinicii'' şi ''Hora'' se află la Universitatea ''Dunărea de Jos'' din Galaţi, potrivit http://100.ase.ro/pdf/palat_ase.pdf. De asemenea, la fostul Hotel Bucureşti (astăzi Raddison Blue) se află celebra frescă ''Nunta Cosmică'' (realizată în 1982, bucăţi afectate de renovarea hotelului fiind restaurate de fiul artistului, pictorul Tudor Bălaşa în 2010). Picturile murale ''Geneză'' şi ''Feerie'' din Sala de lectură ''Victor Slăvescu'' din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti au fost realizate între 2005-2006 şi acoperă o suprafaţă de 57,7 metri pătraţi, potrivit http://100.ase.ro/pdf/palat_ase.pdf.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES/ FOTO - Luc Frans Marie Ronsmans, country manager Plaza Centers Romania, pictorul Tudor Bălaşa, criticul de artă Mircea Deac şi Ali Yilmaz Yildirimlar, director general al Radisson SAS, la conferinţa de presă prilejuită de încheierea lucrărilor de restaurare a operei murale 'Nunta cosmică' realizată de Sabin Bălaşa în 1982

Lucrările sale se găsesc în muzee şi în colecţii private din Italia, Franţa, Suedia, Germania, SUA, Israel, Norvegia, Canada, Australia.

Între cele mai cunoscute compoziţii ale sale, se află: "Tinereţe", "Solemnitate", "Orgoliul", "Exodus", "Luntraşul", "Luceafărul", "Himera", "Miracol", "Seniorii", "Atlantida", "Dimineaţa planetei", "Comete", "Icarus", ''Melcii astrali'', ''Lacul misterelor'', ''Alai lunar'', ''Ultimii oameni'', ''Fiicele Terrei'', ''Vedere prin fereastra atelierului'', ''Oamenii fiară''.

Artist complex, cu o operă extrem de densă, cu o coloristică originală şi o imagistică deosebită, Sabin Bălaşa a fost totodată regizor de filme de animaţie şi scriitor. Dintre filmele sale amintim: ''Picătura'' (1966, Premiul Pelicanul de Argint, Mamaia), ''Oraşul'' (1967), ''Valul'' (1968, Premiul Pelicanul de Argint, Mamaia), ''Pasărea Phoenix'' (1968), ''Fascinaţie'' (1969), ''Întoarcere în viitor'' (1971), ''Galaxia'' (1973, Premiul pentru plastica filmului, ACIN), ''Exodul spre lumină'' (1979, Premiul pentru plastica filmului, ACIN), potrivit http://aarc.ro/.

Ca scriitor a publicat ''Deşertul albastru'' (1996) şi "Exodul spre lumină" (2002), romane uşor suprarealiste, confesive, pe tema existenţei artistului în lume.

A fost membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi al Uniunii Cineaştilor.

La 5 decembrie 2002, la Iaşi a fost vernisată o nouă pictură murală realizată de artist la Universitatea ''Al. I. Cuza''. Lucrarea intitulată ''Galaxia Iubirii'' este amplasată în Aula ''Mihai Eminescu'' şi are o suprafaţă de 50 metri pătraţi. Pictura murală a fost realizată împreună cu pictorul Tudor Bălaşa, fiul artistului, reprezentând un efort de concepţie laborios şi de tehnici speciale de execuţie.

Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO - Vernisajul expoziţiei pictorului Sabin Bălaşa, prilejuită de împlinirea vârstei de 70 de ani

Ultimele expoziţii personale au avut loc la 21 iunie 2002, în Sala Paşilor Pierduţi a Universităţii ''Al. I. Cuza'' din Iaşi, şi la 28 octombrie 2005, când a expus la Cercul Militar din Bucureşti. Cu acest prilej, criticul de artă Jean Valentin Ciucă a declarat că ''tablourile lui Sabin Bălaşa nu sunt altceva decât revelaţii bazate pe miracolul realităţii, adevărate aventuri ale spiritului''. La rândul său, maestrul Bălaşa a mărturisit că pentru el arta este o viziune, un act de generozitate şi o mare putere de a iubi. ''În viaţă, la fel ca şi în artă, îmi urmez propriul drum, îmi perpetuez visul şi îi ajut pe alţii să şi-l descopere pe al lor. Trăiesc pentru a crea. Arta mea este energie pozitivă'', declara artistul.

Pictorul Sabin Bălaşa a murit la 1 aprilie 2008 şi a fost înmormântat în cimitirul Eternitatea din Iaşi, oraş de care marele artist s-a simţit întotdeauna legat sufleteşte, prin lucrările de artă create aici şi dăruite municipalităţii.

sursa: AGERPRES