„Restauratorii lucrează zilnic cu substanțe extrem de nocive... iar aceste tăieri îi aduc la limita de a-și permite coșul zilnic de cumpărături” - Ana Negoiță, președinta Sindicatului Specialiștilor din Muzeul Național de Artă

Începând cu 1 iulie, sporurile pentru condiții vătămătoare acordate bugetarilor sunt plafonate la 300 lei brut, conform unei Ordonanțe de Urgență. Măsura lovește din plin sectorul cultural, unde numeroși angajați se confruntă deja cu venituri modeste și condiții dificile de muncă.

Actorul Doru Bem, președintele Sindicatului Teatrului Excelsior, alături de colegul său Alex Călin, trag un semnal de alarmă în legătură cu impactul devastator al noii ordonanțe de urgență care plafonează sporurile pentru condiții vătămătoare la doar 300 de lei brut. Măsura, aplicată fără diferențiere, afectează profund sectorul cultural, de la tehnicienii care montează decoruri în teatre, la bibliotecarii care lucrează cu documente contaminate, până la restauratorii expuși zilnic la substanțe toxice în muzee.

Într-un context economic tensionat, profesioniștii culturali spun că nu contestă nevoia reformelor, ci modul nedrept și generalizat în care acestea sunt aplicate.

„Nu vorbim de un ușor minus salarial, ci de o prăpastie economică pentru ei”, spune Doru Bem, referindu-se la tehnicienii din teatre care câștigă între 2.800 și 3.500 de lei.

Afectați direct de noile tăieri, lucrătorii din spatele scenei – electricieni, recuziteri, cabiniere – pierd un sprijin financiar vital. Sporurile pentru condiții vătămătoare erau singura formă de compensație pentru munca grea și adesea periculoasă pe care o fac în umbră.

Alex Călin: „Lucrăm cu săbii, stăm în praf. Eu am alergie de 10 ani luată de la lucrul într-un teatru aflat în renovare”

Actorii și sindicaliștii din teatru au trimis o scrisoare deschisă Premierului și Ministrului Culturii, cerând o reevaluare a măsurii.

Doru Bem: „Nu poți aplica o astfel de ordonanță otova pentru toată lumea. Noi nu trăim în Ferma animalelor.”

La Biblioteca Națională, angajații lucrează zilnic cu documente contaminate, care prezintă un risc biologic real.

Liliana Hudrea, bibliotecară: „Sunt ciuperci, fungi, germeni hemolitici pe care noi îi inhalăm și care determină boli profesionale, alergii, afecțiuni pulmonare.”

În lipsa acestor sporuri, salariile – oricum mici – devin și mai neatractive pentru tinerii specializați. Mai grav, angajații actuali, cu vechime, se simt abandonați de autorități, deși lucrează într-un mediu toxic și solicitant.

Ana Negoiță, președinta Sindicatului Specialiștilor din Muzeul Național de Artă, atrage atenția că sporurile tăiate erau acordate în baza unor măsurători oficiale privind gradul de toxicitate al mediului de lucru.

„Restauratorii lucrează zilnic cu substanțe extrem de nocive... iar aceste tăieri îi aduc la limita de a-și permite coșul zilnic de cumpărături.”

Reducerea acestor sporuri lovește o categorie deja aflată la coada ierarhiei salariale din sistemul bugetar. Mai mult, spune Negoiță, viitorul instituțiilor culturale este pus în pericol de exodul specialiștilor.

Dragoș Neamu, managerul evenimentului „Noaptea Muzeelor”, afirmă răspicat că aceste măsuri ignoră realitățile din teren și nu aduc niciun beneficiu semnificativ bugetului.

„Acești oameni își asumă la pachet, odată cu meseria, reducerea speranței de viață.”

Aplicarea orbească a unei măsuri uniforme nu face decât să pedepsească sectoarele fragile, în timp ce efectul economic general este infim.

Chiar dacă înțeleg presiunea economică la nivel național, reprezentanții culturii cer guvernului să acționeze cu responsabilitate și empatie.

Doru Bem: „Înțelegem situația, dar lucrurile trebuie făcute cu discernământ.”

Aceștia nu cer privilegii, ci o evaluare corectă a riscurilor la care sunt expuși zilnic și a impactului real pe care îl au măsurile luate de urgență.