„Rigoletto de Verdi”, la Opera Națională București, în perioada 4-6 aprilie 2025
01 Aprilie 2025, 12:07
În prima săptămână din aprilie 2025, Opera Națională București ne invită să explorăm interacțiunile dintre arta dramatică și arta lirică. Astfel, pe prima scenă lirică a capitalei, putem admira două spectacole de operă structurate și inspirate de importante piese de teatru (de sorginte americană și franceză): Callas – Oana Pellea de Terrence McNally (1 aprilie) și Rigoletto de Giuseppe Verdi (4-6 aprilie).
Callas – Oana Pellea (de Terrence McNally) – marți, 1 aprilie, ora 18:30
Aflată la granița dintre teatru și operă, producția senzațională a dramaturgului american Terrence McNally urmărește un masterclass susținut, în ultimii ani din viață, de soprana Maria Callas, la Juilliard School of Music din New York. În timp ce le oferă indicații tehnice tinerilor aspiranți la o carieră în belcanto, Maria Callas se destăinuie și se autoanalizează. O face cu sinceritate dureroasă, explorând relația ambiguă cu celebritatea, cu așteptările nesfârșite ale publicului, cu compromisurile pe care le-a făcut de-a lungul carierei sale fulminante. Interpretarea Oanei Pellea – de o fermecătoare complexitate dramatică și psihologică – surprinde toate nuanțele și fațetele personalității Mariei Callas: riguroasă și exigentă în exprimarea artistică, dar și romantică, vulnerabilă și profund umană. Marea noastră actriță reușește performanța miraculoasă de a o interpreta, fără a o imita, pe cea supranumită La Divina (readucându-i pe scenă aura legendară care a făcut-o nemuritoare).
Conferințele Operei Naționale București – joi, 3 aprilie, ora 16:00
Joi, pe 3 aprilie, de la ora 16:00, la Scena Gândirii – Conferințele Operei Naționale București, Daniel Nica va explora paradoxul artei dirijorale, înțeles deopotrivă ca necesitate și libertate, alături de doi invitați de excepție: Cristian Mandeal și Daniel Jinga. Un dirijor pare stăpânul absolut al orchestrei, un fel de demiurg ce recreează în stil propriu lucrări consacrate. Dar este el cu adevărat liber? Sau, dimpotrivă, este prizonierul partiturii, al intențiilor compozitorului, al gusturilor unei epoci? Când ridică bagheta, el pare să comande, dar, totodată, el se supune, se predă... Dar cui se supune, în fața a ce se predă? Cum se face că, în această tensiune dintre libertate și necesitate, un dirijor reușește să creeze ceva ce este, așa cum credea Celibidache, măreț, dar trecător. Evanescent, unic, irepetabil, precum libertatea însăși.
Rigoletto (de Giuseppe Verdi) – vineri-duminică, 4-6 aprilie, ora 18:30
Rigoletto a avut premiera la opera La Fenice din Veneția pe 11 martie 1851 și este inspirată de controversata piesă de teatru din 1832 Le roi s’amuse de Victor Hugo. După numai o singură reprezentație, aceasta a fost interzisă de autoritățile guvernamentale franceze – fiind declarată imorală –, care s-au declarat îngrozite de portretizarea lipsită de respect a unui monarh. Revenind la Rigoletto, este prima operă dintr-un ciclu de trei capodopere verdiene consecutive – cunoscute sub numele de Trilogia populară (Rigoletto, Trubadurul și La Traviata) –, care s-au bucurat în epocă de un succes răsunător. Prezentând o poveste tragică despre gelozie, răzbunare și sacrificiu, Rigoletto conține una dintre cele mai cunoscute arii de operă din lume (celebrul La donna è mobile).
