Unboxing Muzeul Abandonului - Live Museum își încheie curând descinderea la Piața Amzei și se pregătește de întoarcerea acasă, în spațiul virtual
Timp de o lună ne-am desfășurat într-un spațiu-eveniment versatil, fizic, în care s-a putut vedea și experimenta viața unui muzeu din interior. Un spațiu-vitrină interactiv de pe șantierul unui muzeu virtual under construction.
05 Septembrie 2023, 12:12
Marcăm ultimele două zile de Muzeul Abandonului Live la Cartierul Creativ din Amzei 13, pe 6 și 7 septembrie (miercuri și joi), cu două evenimente speciale:
6 septembrie 2023, 17:30
UNBOXING Muzeul Abandonului | SUPRAVIEȚUITORII
Invitat special Izidor Ruckel. Participă Oana Drăgulinescu și Ana Maria Ciobanu.
7 septembrie 2023, 17:30
UNBOXING Muzeul Abandonului | ARHIVA
Prezentare Harta Abandonului. Despre laboratorul de arhivare și colecțiile MA
Iris Șerban, Ana Maria Ciobanu, Anca Niță
Muzeul Abandonului este un proiect independent ce și-a propus maparea culturii abandonului și redarea unei narațiuni istorice a fenomenului abandonului copiilor în România. MA este primul muzeu exclusiv digital din România.
Miercuri, 6 septembrie 2023, 17:30
UNBOXING Muzeul Abandonului | SUPRAVIEȚUITORII
Invitatul nostru special este Izidor Ruckel, unul dintre supraviețuitorii Căminul pentru Minori Deficienți Nerecuperabili de la Sighet.
Pentru prima dată ne-am auzit la telefon chiar în curtea spitalului în vara anului 2021, în vizita noastră de documentare. A fost teribil de emoționant să putem comunica, chiar din curtea acelui loc al groazei, cu acest “irecuperabil” care vorbea trei limbi și coordona angajații unui fastfood din America în engleză și spaniolă și, printre picături, ne povestea despre propriile lui proiecte memoriale legate de locul în care a copilărit.
Astăzi cetățean american, Izidor (42 de ani) a fost unul dintre copiii filmați de jurnaliștii străini care, imediat după Revoluție, au arătat lumii ce se întâmpla în orfelinatele românești. La scurt timp, Izidor a fost adoptat în America.
Abandonat la 6 luni din cauza unui defect la picioare − o poliomielită nediagnosticată - Izidor a fost aruncat în „lagărul de exterminare” de la Sighetu Marmației. Așa era descris Căminul-Spotal de la Sighet în documentarul „Shame of a Nation”, realizat în 1990 de jurnaliștii de la postul tv ABC News.
Izidor este omul care și-a transformat povestea de abandon într-o super-putere. A devenit public speaker, subiect și producător de filme-documentare dedicate fenomenului de la Sighet și autorul unei autobiografii zguduitoare despre viața în acel loc.
Joi, 7 septembrie 2023, 17:30
UNBOXING Muzeul Abandonului | ARHIVA
Într-un muzeu, obiectele nu există dacă nu au număr de inventar. Așa cum la naștere copiii primesc un nume, în muzeu obiectele primesc un număr unic de inventar. Asta le dă identitate și le face reperabile. În metri lineari de depozite muzeale, nu poți găsi un anume document dacă nu îi știi numărul de inventar. Este ca și cum nu ar exista. Nu îl poți numi, nu îl poți cita în studii de specialitate. Numărul de inventar este CNP-ul obiectelor. Fără CNP, nu exiști în sistem.
Totodată, în muzeu sau în viața reală, obiectele de azi nu vor mai exista peste 50, 100 sau 200 ani dacă astăzi nu sunt conservate și îngrijite.
Săptămânile petrecute în Amzei 13 ne-au dat ocazia să explorăm feluri diferite prin care să mediem întâlnirea dintre vizitatori și subiectul greu al abandonului. Unul dintre ele a fost laboratorul muzeal deschis: cum ar fi să lucrăm la vedere și să invităm publicul să observe munca mai degrabă neștiută dintr-un muzeu, de dincolo de ușile depozitelor digitale?
Ne-ați văzut poate cu mănuși și rulete, analizând obiecte sau fotografiindu-le. Redactăm fișe descriptive pentru cele câteva zeci de obiecte pe care le-am salvat din clădirea fostului cămin de fete de la Zau de Câmpie: articole sportive, jucării, haine și țesături, încălțăminte, ustensile de bucătărie, cărți de povești.
Muzeul Abandonului este un șantier de învățare muzeală: voluntarii și juniorii din echipa de arhivare au învățat să analizeze un obiect, să caute informațiile relevante, să observe detaliile care îi compun povestea. Fișarea unui artefact poate dura ore, zile sau săptămâni întregi de muncă. Se naște astfel un fel de apropiere afectivă între arhivist și obiect, ieșind la iveală conexiuni cu propriile noastre amintiri sau povești de familie.
