Inteligența artificială în muzică: între inovație și controversă

Inteligența artificială a început să pătrundă deja în toate domeniile artistice, iar cea mai nouă prezență se află pe teritoriul muzical. De la compoziție și interpretare, până la producție și promovare, algoritmii devin tot mai activi într-un spațiu care părea până recent rezervat exclusiv sensibilității umane.

În ultimii ani, tot mai multe proiecte muzicale generate cu ajutorul inteligenței artificiale au devenit virale. Unele imită stilul și vocea unor artiști celebri, altele creează de la zero identități fluide, fără biografie, fără trup, fără trecut.

În acest nou context, apar întrebări esențiale:

Ce mai înseamnă autoratul?

Mai contează cine creează o piesă sau doar cum este percepută?

Este posibil ca viitorul să aparțină artiștilor fictivi, menținuți de algoritmi?

Pentru a înțelege cum este privită această tranziție în scena muzicală românească, am stat de vorbă cu artiști, compozitori, manageri și un avocat specializat în proprietate intelectuală.

Printre vocile invitate în acest material se numără Dan Dediu, profesor universitar și compozitor de muzică clasică, Anca Lupeș, manager de artiști, fondatoarea Mastering the Music Business și a asociației IndieRo, Andrei Petrache, compozitor de muzică jazz și instrumentist, Dan Byron, solistul și compozitorul trupei Byron, Doru Trăscău solistul și compozitorul trupei The Mono Jacks. Cătălin Crețu, profesor universitar și compozitor de muzică electronică, Alexandru Butu, manager al casei de discuri Def Jam, și Marius Stanciu, avocat, care explică limitele actuale ale legislației privind drepturile de autor în contextul creației algoritmice.

Un demers jurnalistic realizat de Roxana Morar despre cât mai este arta o expresie a umanului și cât devine doar un produs perfect optimizat pentru algoritmii de recomandare.